Pentru mulți antreprenori din România, securitatea cibernetică rămâne o cheltuială care poate fi amânată până „mai târziu”. Problema e că, într-o economie puternic digitalizată, acel „mai târziu” nu mai există: infrastructura firmei — email, facturare, relația cu clienții sau furnizorii — depinde de aplicații și servicii care pot fi compromise prin utilizări necontrolate.
Conform studiului „Cyber Literacy Audit 2026”, 79% dintre angajații IMM-urilor au avut în ultimul an cel puțin un comportament care crește riscul unui incident cibernetic, iar 41% recunosc că au instalat software neautorizat pe dispozitivele de serviciu. Aceste date arată că riscul nu mai e ipotetic, ci parte din activitatea zilnică a multor firme.
Efectele unui atac variază după sector. În contabilitate, un ransomware poate bloca accesul la fișierele clienților și la softul de contabilitate, oprind complet activitatea și afectând grav reputația. În e-commerce, fiecare oră de downtime înseamnă vânzări pierdute ireversibil și scăderea încrederii clienților. În producție, pierderea accesului la sistemul ERP poate cauza întârzieri în livrări, probleme de stocuri și dezechilibre în lanțul operațional.
Un fenomen comun este „shadow IT”: angajați care folosesc aplicații externe pentru eficiență, dar fără control managerial, fragmentând ecosistemul de date și sporind vulnerabilitățile. Studiul arată că IMM-urile implementează, în medie, doar 3 măsuri de securitate la nivel organizațional, față de aproximativ 5 în companiile mari.
Costurile reale ale unui incident depășesc adesea cheltuielile tehnice: impactul operațional, pierderea fluxului de numerar, penalty-uri contractuale și deteriorarea relațiilor comerciale pot fi mult mai mari decât investiția în prevenire. În plus, tot mai multe parteneriate comerciale impun dovezi minime de securitate, transformând protecția cibernetică într-un criteriu de acces pe piață.
Doar 11% dintre organizațiile din România au resurse dedicate securității cibernetice, ceea ce face majoritatea firmelor reactive, nu preventive. Dincolo de tehnologie, comportamentul angajaților rămâne principalul vect0r de risc: folosirea aplicațiilor neautorizate, nesiguranța în fața phishing-ului sau transferul de date prin canale neprotejate pot declanșa incidente cu efecte semnificative pentru antreprenori.


Comentarii recente