Care sunt semnele și recomandările psihologului pentru persoanele care sunt victime ale violenței economice între soți?

Psihologul Ramona Pantea a analizat, într-un articol pentru cititorii „Adevărul”, manifestările violenței economice în cadrul violenței domestice. Aceasta subliniază faptul că mulți oameni nu sunt conștienți de această formă de violență și de consecințele sale. Faptele agresorilor și reacțiile victimelor sunt adesea influențate de cutume tradiționaliste.

Potrivit Legii 217 din 22 mai 2003, republicată în Monitorul Oficial nr. 948 din 15 octombrie 2020, violența domestică include nu doar violența fizică și verbală, ci și violența economică, psihologică, socială, spirituală și cibernetică. Această formă de violență poate lua multe forme, unele dintre ele subtile, deoarece intră în conflict cu cutumele tradiționale.

Psihologul explică că violența domestică poate apărea într-un „mix” complicat de forme, ceea ce face ca victimelor să le fie dificil să reacționeze. Aceste acte violente pot duce la boli somatice sau psiho-somatice, boli terminale sau chiar la acte incriminate de legea penală sau la suicid. Violența verbală se manifestă prin limbaj agresiv, amenințări și umilirea victimei, iar violența psihologică apare atunci când agresorul impune voința și controlează personalitatea victimei.

Violența fizică implică acte de lovire, îmbrâncire, tăiere, ardere, strangulare și alte acte de agresiune fizică. Violența sexuală constă în obligarea victimei la acte denigrante, agresiuni sexuale, hărțuire și viol conjugal. Violența spirituală constă în subestimarea importanței necesităților moral-spirituale și în impunerea de restricții culturale sau religioase. Violența cibernetică implică hărțuirea online, accesul ilegal la comunicări și intimidarea victimei prin mesaje și informații.

Violența socială constă în izolarea persoanei de familie, eliminarea prietenilor, interzicerea frecventării școlii sau a instituțiilor de învățământ și privarea de acces la resursele necesare. În cazul violenței economice, victima este împiedicată să aibă venituri proprii și este privată de mijloacele de existență primară, cum ar fi hrană, îmbrăcăminte și medicamente. De asemenea, agresorul poate refuza să susțină financiar familia sau poate impune munci grele sau denigrante.

Psihologul subliniază importanța ca victima să știe că are dreptul la respectarea personalității, demnității și vieții private. Aceasta poate accesa servicii de consiliere psihologică și psihoterapie, precum și servicii juridice gratuite în România.

În România, violența domestică este o problemă gravă, cu un număr mare de femei ucise de partenerii lor sau de membrii familiei. Studiile arată că majoritatea victimelor violenței domestice sunt femei. În plus, multe femei nu cunosc serviciile de suport specializat și nu apelează la ajutorul autorităților sau al ONG-urilor. În pandemie, s-a înregistrat o creștere a cazurilor de violență domestică raportate poliției.