România a înregistrat în luna mai cea mai mare rată anuală a inflației din Uniunea Europeană, 9,7%, comparativ cu media UE de 3,3%, arată datele Eurostat. Rata armonizată a prețurilor a urcat constant în 2026, de la 8,3% în februarie la 9,0% în martie, 9,5% în aprilie și 9,7% în mai.
Profesorul Adrian Mitroi, specialist în finanțe și economie comportamentală la Academia de Studii Economice, explică că presiunile inflaționiste din România provin în special din dezechilibre interne: creșterea veniturilor nu a fost susținută de o majorare corespunzătoare a producției și a productivității, iar economia nu produce suficientă valoare adăugată pentru nivelul actual al veniturilor.
Mitroi avertizează că, în lipsa corecțiilor privind competitivitatea și productivitatea, ajustarea se va realiza printr-o combinație de inflație ridicată și depreciere a leului. El estimează o posibilă apreciere a ratei anuale de depreciere la circa 5% și o contribuție suplimentară a inflației la pierderea puterii de cumpărare.
Analistul arată că, deși există factori externi care influențează prețurile (energie, combustibili, inflație importată), marea majoritate a presiunilor sunt generate intern, inclusiv de politici fiscale și sociale nesusținute de productivitate. În aceste condiții, limitele instrumentelor Băncii Naționale devin evidente, iar instituția va păstra o atitudine prudentă în politica monetară.
Cel mai mare risc semnalat nu este doar nivelul curent al inflației, ci persistența acesteia într-un context de încetinire economică, situație în care Mitroi consideră necesare măsuri ferme: disciplină bugetară, reducerea cheltuielilor publice și reforme structurale.
Comentarii recente