Generalul Ciprian Marin, șeful Statului Major al Forțelor Terestre, explică care ar fi prioritățile și vulnerabilitățile României în primele 24 de ore după un atac ce ar declanșa Articolul 5.
Potrivit generalului, primul element indispensabil este o rețea stratificată de apărare antiaeriană, care să combine capabilități C-UAS, interceptori, CRAM, VSHORAD și SHORAD, integrate cu mijloace de război electronic. Această rețea ar proteja atât populația, cât și forțele aflate în acțiune.
Altă cerință imediată o reprezintă artileria și rachetele cu rază lungă şi foarte lungă, de precizie ridicată (inclusiv MLRS și rachete ghintuite/loitering), necesare pentru lovirea elementelor esențiale din adâncimea dispozitivului inamic.
Despre mobilitate, Marin subliniază că dislocarea unei brigăzi implică planificare complexă şi utilizarea combinată a transportului feroviar, rutier, aerian şi maritim. Starea podurilor, viaductelor, liniilor ferate şi calitatea drumurilor influențează viteza și capacitatea de transport; totuși, infrastructura rutieră are conexiuni bune între punctele de intrare și permite deplasări într-un ritm acceptabil. Mobilitatea militară poate fi o problemă, dar nu este considerată «cel mai vulnerabil» punct al României.
Tranziția de la tehnologia estică la echipamente precum tancul Abrams M1A2 SEP v3 necesită, spune generalul, nu doar achiziția, ci și pregătirea infrastructurii (remize, mentenanță), a facilităților de instruire (simulatoare, poligoane) și formarea intensivă a personalului. Pentru înlocuirea MLI-84M cu noi vehicule locale, estimarea este de 3–5 ani, în funcție de realizarea facilităților de producție și a lanțurilor de aprovizionare; livrarea primelor produse ar putea apărea în 12–18 luni, dar producția locală prelungește termenele.
Ca puncte tari, Marin enumeră interoperabilitatea cu NATO, prezența forțelor aliate pe teritoriul României, structura echilibrată a brigăzilor şi dotările moderne (UAS, HIMARS, K9). Provocările rămân recrutarea tinerilor în armată şi birocrația care încetinește programele de înzestrare.
Legat de amenințarea dronelor, Forțele Terestre au început achiziții de platforme comerciale din diferite categorii pentru instruire şi dezvoltarea capabilităților UAS; totodată, se urmăreşte dotarea cu sisteme anti-dronă şi bruiaj, în paralel cu integrarea cerinţelor operaţionale şi a industriei naţionale în procesele de achiziţie.
Despre industria de apărare, Marin afirmă că există capacități relevante pentru componente, asamblare și mentenanță, dar pentru echipamente complexe se anticipează un model mixt: componente importate de la producători şi producţie/mentenanţă realizate în România prin cooperare industrială şi transfer de tehnologie.
Comentarii recente