Pete Hegseth, secretarul american al Apărării, a anunţat la reuniunea miniştrilor Apărării din NATO de la Bruxelles o analiză amplă a forţelor americane dislocate în Europa, care va fi realizată în următoarele şase luni. Oficialul a spus că rezultatul va influenţa gradul de angajament al SUA în regiune, în funcţie de contribuţia aliaţilor la propria securitate.
Hegseth a reiterat cerinţa ca statele aliate să aloce cel puţin 3,5% din PIB pentru apărare şi a afirmat că Washingtonul va prioritiza cooperarea cu ţările care îndeplinesc această ţintă. El a criticat totodată decizia unor guverne europene de a refuza accesul la baze şi coridoare aeriene pentru operaţiuni împotriva Iranului, spunând că acest lucru a pus în pericol militari americani şi capacitatea de reacţie a SUA.
Secretarul Apărării a prezentat conceptul unui „NATO 3.0”, în care Europa ar prelua o pondere mai mare din responsabilităţi şi din capacităţile de apărare, reducându-se dependenţa de sprijinul american. În acest context, oficialii americani au informat că SUA nu mai garantează furnizarea unor capacităţi esenţiale în cazul activării Articolului 5, inclusiv portavioane, avioane de realimentare în aer şi anumite escadrile de luptă.
Hegseth a criticat şi priorităţile interne ale unor state europene, afirmând că acestea au pus accent pe teme sociale şi de mediu în loc să investească în mijloace militare. Declaraţiile au fost plasate într-un tablou mai larg, în care Washingtonul îşi rezervă resurse pentru a face faţă unor posibile confruntări simultane în Europa şi în regiunea Indo-Pacific.
La întâlnire, Mark Rutte a subliniat că statele europene şi Canada au majorat cheltuielile pentru apărare cu circa 90 de miliarde de dolari anul trecut, o creştere de aproape 20%. NATO a mai emis prima declaraţie a Grupului de Planificare Nucleară din ultimii 19 ani, reafirmând rolul forţelor nucleare strategice ca „garanţia supremă” a securităţii alianţei şi necesitatea modernizării acestora.
Comentarii recente