Datele INS pentru perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 arată o imagine duală a sectorului energetic: producţia de energie electrică a crescut cu aproximativ 7% şi exporturile au urcat cu aproape 16%, dar resursele de energie primară au scăzut cu 3,3% şi economia devine mai dependentă de importurile de combustibili.
Producţie şi exporturi: energia electrică a ajuns la un export total de 5,15 TWh, cu aproape 709 milioane kWh peste nivelul din 2025, iar importurile de energie electrică s-au redus cu 15%. Creşterea producţiei electrice este explicată în principal prin avansul hidroenergetic (+31,5%, peste 1,2 TWh), dar şi prin creşteri ale eolianului (+12,5%) şi fotovoltaicului (+26,4%).
Vulnerabilităţi: în paralel, producţia internă de energie primară a scăzut cu 1,5% (5,5 milioane tep), iar importurile totale au scăzut cu 5,2% (4,98 milioane tep) – dar structura importurilor s-a deteriorat: gaze naturale utilizabile +46,8%, produse petroliere +36,7% şi cărbune net importat +24%. Importurile de ţiţei au scăzut cu aproximativ 30%.
Aceste schimbări sugerează tranziţia spre importuri de produse energetice procesate şi gaze gata de consum, nu materii prime pentru prelucrare internă, ceea ce ridică întrebări privind securitatea energetică şi competitivitatea rafinăriilor.
Consum: consumul final de energie electrică a scăzut cu 2,7%. Consumul populaţiei a coborât cu 10,1%, în timp ce consumul industrial şi comercial a scăzut modest, cu 0,4%.
De asemenea, consumul propriu tehnologic a crescut cu 325 milioane kWh (+~18%), ceea ce poate semnala tranzitări mai mari prin reţea, congestii sau nevoia de investiţii în infrastructură.
Concluzia experţilor: deşi România produce mai multă energie electrică şi exportă, fondamentele sistemului arată vulnerabilităţi structurale şi o dependenţă sporită de pieţele externe pentru combustibili.
Comentarii recente