În ultimul deceniu, proba scrisă de Limba și literatura română de la Bacalaureat a păstrat pe hârtie aceeași structură — trei ore, trei subiecte, barem de 100 de puncte — dar, susțin profesori, conținutul real al examenului s-a modificat profund.
Profesorul Claudiu Zamfirescu, din Timișoara, spune că din 2015 până azi nivelul de exigență a scăzut: subiectele au devenit mai simple, textele prescrise mai scurte, iar baremele mai permisive. El rememorează subiecte din 2015 care cereau analize stilistice și eseuri critice detaliate, pe care mulți candidați de astăzi nu ar mai putea să le rezolve.
Pandemia din 2020 şi schimbările din 2021 au accelerat transformările: lucrările au fost digitalizate pentru corectură, iar noile programe au „extins” lista autorilor, dar, în opinia profesorului, au introdus şi texte mai accesibile. Corectarea digitală, generalizată din 2022–2023, a redus, spun dascălii, dialogul între corectori şi a dus la bareme mai largi.
În 2025 structura subiectelor a rămas formal aceeaşi, însă, potrivit lui Zamfirescu, întrebările de la primul subiect au coborât la un nivel comparabil cu clasa a VIII-a, iar la eseul de 30 de puncte baremul menţionează că se punctează „încercarea de a construi un discurs coerent”.
Concluzia profesorului: Bacalaureatul la Română a devenit mai degrabă o formalitate menită să asigure promovabilitate, nu un instrument solid de selecţie şi evaluare a competenţelor reale ale absolvenţilor de liceu.
Comentarii recente