Ungaria a anunțat introducerea unui impozit anual pe avere pentru persoanele cu active de peste un miliard de forinți (aproximativ 2,57 milioane de euro). Premierul Péter Magyar califică măsura drept un pas spre justiție socială, vizând bunuri de lux și averi deținute în străinătate.
Economistul Zoltán Pogátsa a susținut în presă că impozitul pe avere restituie o parte din resursele publice și crește responsabilitatea fiscală. Tema a provocat dezbateri și în România, unde deficitul bugetar rămâne cronic, iar taxarea muncii este mult mai ridicată decât a capitalului.
Politologul Vladimir Borțun (Universitatea Oxford) apreciază măsura maghiară și consideră că România ar trebui să corecteze dezechilibrul dintre taxarea muncii și a capitalului pentru a evita ca ajustarea fiscală să cadă exclusiv pe angajați.
Economistul Cornel Ban (Copenhagen Business School) recomandă introducerea unui impozit pe averi foarte mari în România. El propune un prag orientativ de 2 milioane de euro pentru averile financiare (depozite, acțiuni, obligațiuni, fonduri), cu o cotă moderată, exemplificând 0,5% anual peste acest prag. Ban argumentează că măsura ar afecta doar 1–2% din populație și ar reduce povara pe muncă, finanțând servicii publice esențiale fără a descuraja capitalul productiv.
Ca precedent, Ban invocă modele europene: Norvegia (impozit pe avere cumulat ~1%), Elveția (cote cantonale între 0,3%–1%) și Spania (0,2%–3,5% progresiv).
Comentarii recente