La câteva săptămâni după înfrângerea lui Viktor Orbán, unul dintre foștii beneficiari ai regimului, Balásy Gyula, a anunțat în direct că renunță la afaceri şi la o parte din economiile sale în favoarea statului, semn al presiunii asupra elitei economice care a prosperat în ultimii 16 ani.
Noua administraţie condusă de Péter Magyar şi partidul Tisza a declanşat o ofensivă împotriva reţelelor de influenţă care au dominat economia. Pe lângă blocarea accesului la contracte publice pentru apropiaţii fostului regim, Ministerul de Finanţe, condus de András Kármán, a promis până la 5 iunie detalii pentru un pachet legislativ ce include introducerea unei taxe pe avere.
Propunerea prevede o taxă anuală de 1% asupra activelor ce depăşesc 1 miliard de forinţi (≈2,8 milioane euro), incluzând imobile, acţiuni, active externe şi bunuri de lux. Vor fi luate în calcul şi averile soţilor sau ale copiilor pentru a limita optimizarea fiscală.
Economistul Zoltán Pogátsa arată că majoritatea celor mai bogaţi unguri şi-au consolidat averile în perioada Orbán, prin contracte publice. Simboluri ale acestui sistem sunt Lőrinc Mészáros şi István Tiborcz, enumeraţi în topurile Forbes.
Susţinători ai reformei invocă echitatea fiscală, în timp ce opozanţi avertizează la riscul descurajării capitalului intern şi propun sancţiuni penale pentru îmbogăţirea ilicită. Reforma reprezintă testul desprinderii Budapestei de epoca Orbán şi ar putea transforma modelul fiscal al Ungariei.
Comentarii recente