România a luat o măsură diplomatică dură, declarând persona non grata consulul general al Rusiei la Constanța, Andrey Kosilin, și închizând consulatul. Analistul de politică externă Cristian Barna explică care pot fi următorii pași ai Bucureștiului și cum ar putea reacționa Moscova.
Conform lui Barna, decizia de a viza un consul general nu este întâmplătoare: rangul său este foarte înalt în ierarhia diplomatică, iar măsura reprezintă un protest ferm față de incidentele în care au fost implicate drone rusești pe teritoriul României. El subliniază că există alternative intermediare înainte de a ajunge la ruperea relațiilor: declararea persona non grata a ambasadorului, limitarea comunicării la nivele inferioare (consilier politic, secretar politic) sau, în ultimă instanță, închiderea ambasadei.
Barna precizează că, în cazul închiderii misiunii de la Moscova, obligațiile consulare pot fi preluate de o altă ambasadă agreată de părți, iar dreptul internațional oferă soluții pentru cetățenii români — circa 5.300 în Rusia, un număr redus față de începutul războiului din Ucraina. De asemenea, atrage atenția asupra necesității de proporționalitate: reacțiile trebuie calibrate pentru a evita o escaladare nedorită.
Analistul estimează că Rusia va răspunde probabil în mod simetric, prin măsuri reciproce la același nivel diplomatic, însă România nu are în prezent un consulat echivalent în Rusia, ceea ce limitează unele opțiuni. În plan strategic, spune el, miza pe termen lung rămâne influența asupra rutelor de export ucrainene pe Dunăre şi presiunea asupra Odessei, în timp ce acțiunile diplomatice au mai ales valoare simbolică şi de protest.
Comentarii recente