Mulți dintre cei care au copilărit în anii ’80 își amintesc cu nostalgie de surprizele din gumele turcești Turbo, OtoMoto, CinCin sau Tipitip. Pentru generațiile care trăiau într-un comerț socialist de penurie, aceste gume şi inserțiile lor deveneau adevărate trofee, schimbate ca monedă informală între copii după raritate și serie.
Tipitip, creat de caricaturistul turc Bülent Arabacıoğlu (n. 11 august 1950, Eskişehir), s-a impus prin mici benzi desenate care urmăreau aventurile unui personaj cu nas proeminent, ochelari și costum colorat. Arabacıoğlu a povestit că în 1976, în vizita sa în România, românii îl opreau pe stradă cerând în special aur, valută sau… guma Tipitip. El concepuse personajul în 1974; primele surprize au apărut în 1975, iar succesul a fost rapid.
Deși a absolvit în 1972 inginerie topografică la Universitatea Tehnică Yıldız, Arabacıoğlu nu a profesat ca inginer, dedicându-se desenului. A lucrat la ziarul Hürriyet, a creat Tipitip la cererea unei companii de gume şi a realizat zeci de planșe pentru inserții. Primele tipăriri au fost realizate în Germania, apoi în Turcia, iar popularitatea a generat reclame, un studio de animație și o revistă lunară trimisă gratuit la mii de adrese.
Pentru a proteja imaginea familială a personajului, autorul a adaptat povestea când au apărut nemulțumiri privind conviețuirea personajelor fără căsătorie: i-a căsătorit pe Tipitip și Tipitoş și le-a creat copii.
Azi, marca Tipitip este deținută de corporații multinaționale care au cumpărat fabrica Kent Gıda; Arabacıoğlu colaborează în continuare, predă la universitate și speră să publice un album de benzi desenate cu personajul, deși drepturile și interesul comercianților mari fac dificilă realizarea acestui vis.
Personajul a supraviețuit regimului comunist, privatizărilor și trecerii timpului: colecţionarii plătesc astăzi sume importante pentru anumite surprize Tipitip, iar amintirile rămân vii în cutiile de la pod ale generației care a crescut cu ele.
Comentarii recente