Creșterea facturilor la energie şi dorinţa de independenţă energetică determină tot mai mulţi români şi companii să monteze panouri fotovoltaice şi, tot mai frecvent, baterii de stocare. Soluţiile sunt disponibile pentru persoane fizice şi juridice care vor să reducă costurile cu energia şi să consume mai mult din producţia locală.
Pentru o locuinţă de circa 100 m², specialiştii recomandă, de regulă, un sistem de 4–6 kW, capabil să acopere 4.000–6.000 kWh pe an. Un kit complet de aproximativ 5 kW (panouri, invertor, structură, cabluri, montaj şi racordare) costă, în general, între 25.000 şi 35.000 de lei, putând ajunge până la 40.000 lei în funcţie de echipamente şi complexitatea lucrării. Chiar fără subvenţii, amortizarea se realizează în aproximativ 4–6 ani, variabil în funcţie de consum şi preţurile energiei.
În lipsa programului Casa Verde Fotovoltaice, care nu va fi lansat în 2026, românii apelează la credite verzi bancare, credite de consum „eco”, plata în rate prin instalatori, leasing financiar sau operaţional şi oferte prin IFN-uri. Pentru firme, finanţarea poate ajunge până la 1 milion de lei, cu avans de la 5% şi perioade de rambursare de până la 5 ani. Multe companii din domeniu colaborează deja cu instituţii financiare pentru a facilita plata în rate.
Piaţa fotovoltaică trece spre maturizare: capacitatea instalată a crescut de la sub 3 GW în 2023 la peste 7 GW în 2025, iar numărul prosumatorilor e în jur de 300.000. Guvernul a alocat prin AFM 400 milioane de lei pentru un program dedicat bateriilor pentru prosumatori în 2026. România ţinteşte 10 GW capacitate solară până în 2030.
Pe lângă economii la facturile de electricitate, avantajele sistemelor cu stocare includ protecţie la fluctuaţii de preţ, independenţă mai mare faţă de reţea şi integrare cu pompe de căldură sau sisteme inteligente. Panourile au, de obicei, garanţii de până la 25 de ani, iar bateriile moderne permit gestionarea optimă a consumului.
Comentarii recente