Uniunea Europeană încă nu a decis cine o va reprezenta în negocierile cu Rusia, iar în presă au fost vehiculate nume precum Mario Draghi, Angela Merkel, Alexander Stubb, António Costa, Jean-Claude Juncker sau Sauli Niinistö. Propunerea lui Gerhard Schroeder, sugerată anterior de Kremlin, a fost respinsă de europeni.
Prezentă la reuniunea miniştrilor de externe de la Limassol, Kaja Kallas a avertizat că Rusia încearcă să folosească dezacordul european pentru a câştiga timp şi a crea fisuri între aliaţi. Între timp, Franţa şi Germania poartă deja contacte directe cu Moscova.
Gabriela Ciot, profesor la Universitatea Babeş-Bolyai şi fost secretar de stat în Ministerul de Externe, spune că preferinţa pentru nume cu profil economic sau cu experienţă extinsă în relaţia cu Rusia explică absenţa est-europenilor de pe lista scurtă. Ea menţionează că expertiza economică a lui Mario Draghi şi experienţa Angelei Merkel sunt considerate avantaje pentru un acord de pace care va include componente economice şi reconstrucţia Ucrainei.
Ciot observă, de asemenea, că sensibilităţile istorice ale statelor din Europa Centrală şi de Est — în special ale balticilor şi polonezilor — pot împiedica acceptarea lor ca negociatori, iar nume ca Donald Tusk ar putea fi potrivite, dar au priorităţi interne. Pentru România, expertul subliniază că rolul util ar fi să vină cu propuneri concrete şi cu o pregătire care să evidenţieze capacitatea de integrare şi contribuţie la politici comune, inclusiv în privinţa regiunii Mării Negre.
Comentarii recente