Pe fondul consolidării flancului estic al NATO şi al războiului din Ucraina, analişti şi oficiali din Europa de Est avertizează tot mai des asupra riscului unor tensiuni în regiunea baltică. Reuters notează că Alianţa intenţionează să întărească apărarea în Estonia şi Letonia printr-o structură militară capabilă să mobilizeze rapid trupe; un corp germano-olandez, cu până la circa 60.000 de militari, ar urma să coordoneze apărarea regională.
Două puncte sunt considerate deosebit de sensibile: oraşul Narva, la graniţa Estoniei cu Rusia, şi coridorul Suwałki, fâşia de teren dintre Polonia şi Lituania care leagă Belarus de exclava rusă Kaliningrad. Analiştii avertizează că Rusia ar putea folosi mai degrabă metode hibride — atacuri cibernetice, incursiuni cu drone, sabotaj sau campanii de destabilizare — decât o invazie convenţională.
Politologul ucrainean Andrii Zolotariov estimează că Kremlinul ar putea încerca în lunile următoare să testeze reacţia NATO exploatând tensiuni identitare sau sociale, în special la Narva. Alţi experţi, precum Ruslan Bortnik, susţin însă că Rusia rămâne concentrată pe Ucraina şi are resurse limitate pentru deschiderea unui nou front, ceea ce reduce probabilitatea unei confruntări militare directe pe termen scurt.
Totodată, dezbaterile despre sprijinul occidental pentru Ucraina continuă în NATO: mai multe state europene, inclusiv Marea Britanie, Franţa, Italia şi Spania, au blocat recent o propunere a secretarului general al Alianţei, Mark Rutte, care prevedea alocarea unui procent fix din PIB pentru ajutor militar destinat Ucrainei.
Între timp, Moscova îşi consolidează prezenţa militară în Kaliningrad; presa regională a relatat desfăşurarea sistemelor de rachete Iskander în exclavă, capabile să atingă ţinte din mai multe state NATO. Pe măsură ce războiul din Ucraina continuă, regiunea baltică rămâne un potenţial punct de presiune în relaţia dintre Moscova şi Occident.
Comentarii recente