Inteligența artificială, vândută inițial ca eliberatoare de sarcini, este tot mai frecvent asociată cu o nouă formă de epuizare profesională denumită „AI brain fry” sau „creier suprasolicitat de AI”. Psihologii și cercetătorii în domeniul muncii avertizează că utilizarea intensă și monitorizarea constantă a instrumentelor AI pot genera oboseală mentală dincolo de capacitatea cognitivă a angajaților.
Exemple personale vin de la dezvoltatori și freelanceri care spun că, deși instrumentele AI au crescut viteza de lucru, ele au amplificat presiunea: proiecte mai multe, mai scurte şi adesea prost plătite. Paul, un dezvoltator de 33 de ani, povestește nopți petrecute analizând zeci de mii de linii de cod generate de AI, pierzând ore de somn şi nutrire, și resimțind iritabilitate şi izolare.
Un studiu al Boston Consulting Group, discutat în Harvard Business Review la începutul lui 2025, descrie fenomenul ca rezultat al suprasolicitării şi al monitorizării permanente. Inginerul Siddhant Khare remarcă paradoxul: AI nu oboseşte între sarcini, dar oamenii da.
Experții identifică trei forme de epuizare exacerbate de AI: oboseala decizională, epuizarea emoțională și „shame fatigue” (rușinea de a nu ține pasul cu tehnologia). Apariția agenților AI autonomi, capabili să execute şi să delegate sarcini fără intervenție umană, a intensificat necesitatea supravegherii continue, fenomen comparat de consultantul Tim Norton cu un „babysitting continuu” pentru sisteme care nu dorm.
Consecințele concrete includ creșterea erorilor — studiul BCG notează un plus de 39% în erori majore în rândul persoanelor afectate — și degradarea stării de bine la locul de muncă. Un sondaj din mai 2026 realizat de institutul How Much arată că 52% dintre angajații francezi nu mai sunt mulțumiți de locul de muncă, în paralel cu creșterea absenteismului și a concediilor medicale lungi.
Psihologul organizațional Adrien Chignard atrage atenția că tehnologia nu a creat din niciun motiv esențial tendința de suprasolicitare, ci a amplificat o dinamică existentă: eliminarea unor frâne temporale folosite anterior pentru recuperare s-a transformat în ore suplimentare de muncă. Pentru mulți, inclusiv pentru Paul, problema nu este doar ritmul accelerat, ci incertitudinea permanentă privind relevanța competențelor pe termen scurt.
Comentarii recente