O echipă de oameni de ştiinţă din Marea Britanie propune că două etape evolutive — trecerea la mersul biped şi creşterea semnificativă a creierului — pot explica predominanţa dreptacilor la oameni. Studiul, publicat în PLOS Biology, a fost condus de dr. Thomas A. Püschel, Rachel M. Hurwitz (Şcoala de Antropologie şi Muzeul de Etnografie, Oxford) şi prof. Chris Venditti (Universitatea din Reading).
Cercetătorii au analizat date de la 2.025 de indivizi din 41 de specii de primate şi au folosit modelare bayesiană pentru a testa ipoteze privind originea lateralităţii. Ei au luat în considerare factori precum utilizarea uneltelor, dieta, habitatul, structura socială, dimensiunea corpului, dimensiunea creierului şi tiparele de mişcare.
Rezultatele arată că, odată incluse în modele dimensiunea creierului şi raportul lungime braţ/lungime picior (indicator al mersului biped), oamenii nu mai par o excepţie atât de pronunţată. Autorii sugerează că bipedalismul a eliberat mâinile pentru sarcini specializate, iar creşterea creierului a consolidat preferinţa pentru o mână dominantă — în special dreapta.
Analiza oferă şi estimări pentru strămoşi: hominizi timpurii precum Ardipithecus şi Australopithecus ar fi avut probabil o uşoară preferinţă pentru mâna dreaptă, în timp ce specii din genul Homo (H. ergaster, H. erectus, neandertalienii) ar fi manifestat preferinţe din ce în ce mai puternice. O excepţie pare a fi Homo floresiensis, care, având creier relativ mic şi adaptări pentru căţărare, ar fi avut o preferinţă pentru dreapta mult mai slabă.
Autorii semnalează că rămân întrebări deschise, inclusiv motivul persistării stângacilor şi rolul culturii în consolidarea dreptaciei, precum şi posibile paralele cu lateralităţi observate la alte animale.
Comentarii recente