în lupta cu drogurile? Care sunt instrumentele ineficiente folosite de Occident în lupta cu drogurile?

Trei experți antidrog cu reputație atrag atenția că România aplică politici antidrog ineficiente și costisitoare, în timp ce Vestul a abandonat aceste abordări în favoarea unor metode care pun sănătatea publică în centrul atenției.

Principalul mod de abordare al consumului de droguri în România este unul punitiv, bazat pe pedepse penale, care se dovedește total ineficient în combaterea și prevenirea consumului de stupefiante. Un studiu realizat de o echipă formată dintr-un criminolog, un psihoterapeut specializat în adicții și un doctor specializat în reducerea riscurilor asociate consumului de droguri arată că România se află încă printre statele care duc un așa-numit „război împotriva drogurilor”, în timp ce traficul de droguri rămâne în mare parte neabordat.

În ultimii 10 ani, consumul de droguri în România a crescut în ciuda numeroaselor dosare instrumentate, conform cercetării realizate de Fundația „Friedrich Ebert Stiftung”. Studiul arată că majoritatea dosarelor DIICOT sunt pentru consumul de substanțe interzise, nu pentru trafic, iar costurile acestor abordări se ridică la zeci de milioane de euro anual.

De asemenea, se constată că 80% din dosarele DIICOT privind substanțe psihoactive sunt pentru cantități mici de substanță. Procurorii antimafia sunt sufocați de mii de dosare pe consum de droguri, preponderent ale tinerilor care au asupra lor cantități infime de substanță.

Costurile acestor abordări se ridică la zeci de milioane de euro anual, iar prohibiția și abordarea „zero droguri” dovedesc limitele lor, inducând frică și stigmatizarea consumatorilor. Consumul de droguri este considerat a fi neelastic, ceea ce înseamnă că drogurile vor fi consumate indiferent de restricțiile impuse.

Studiul evidențiază exemplele altor state care au adoptat politici de sănătate publică în locul măsurilor prohibiționiste și au obținut rezultate pozitive în reducerea consumului de droguri, a infecțiilor și a deceselor asociate consumului. Aceste politici oferă consumatorilor servicii psiho-medico-sociale integrate, destigmatizează posesia de cantități mici de droguri pentru consum propriu și promovează consumul în siguranță.

Recomandările principale ale studiului sunt abandonarea abordării punitive și implementarea unei politici de sănătate publică inspirată de modelele altor state, eliminarea pedepselor penale pentru posesia de droguri în vederea consumului propriu și facilitarea accesului la îngrijire prin adoptarea unui ghid de intervenție funcțional și implicarea persoanelor consumatoare de droguri în grupurile de lucru pe tematici privind drogurile.

Se mai recomandă transferarea Agenției Naționale Antidrog din subordinea Ministerului Afacerilor Interne în subordinea Ministerului Sănătății și refacerea organigramei și a structurii Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog.

În ciuda acestor recomandări, România trece prin cea mai acută fază de înăsprire legislativă antidrog, cu proiecte de lege care prevăd creșterea pedepselor pentru traficul și posesia de droguri, testarea antidrog în școli și introducerea pedepselor cu închisoarea pentru minorii consumatori. Aceste proiecte ignoră ineficiența sancțiunilor penale și a prohibiției în general, fiind motivate de considerente politice și manipularea populației.

Experții antidrog recomandă abandonarea acestor proiecte și adoptarea unor politici eficiente bazate pe sănătatea publică și respectarea drepturilor individuale.