Banii rămân pentru mulți români un subiect încărcat de rușine, teamă de judecată şi tăcere socială, arată un sondaj realizat de Reveal Marketing Research la solicitarea XTB România. Consecinţa acestui mod de a trata subiectul se reflectă în comportamente financiare care variază de la economisire la deciziile de investiţii.
Aproape jumătate dintre respondenți spun că, în copilărie, în familie se discuta despre bani doar când era absolut necesar. Doar o mică parte declară că tema era abordată deschis, în timp ce pentru mulți banii au fost consideraţi sensibili sau chiar tabu. Această educaţie implicită — în care banii apar mai degrabă în contexte de criză decât de planificare — influenţează alegerile financiare în viaţa adultă.
Datele arată că tăcerea persistă: datoriile sunt cel mai dificil subiect de discutat, urmate de nivelul veniturilor şi de împrumuturile de la familie sau prieteni. Segmentul 18–24 de ani resimte cel mai puternic această presiune: peste 40% dintre tineri consideră datoriile drept subiectul cel mai delicat.
„În România, banii sunt încă trataţi, în multe contexte, ca fiind un subiect care trebuie gestionat în tăcere. Dacă în copilărie auzim despre bani doar când apare o problemă, ajungem să asociem conversaţiile financiare cu stresul, ruşinea sau eşecul, nu cu planificarea, responsabilitatea şi independenţa. Această moştenire culturală poate contribui la decizii financiare greşite, la evitarea economisirii sau investiţiilor şi, în timp, la vulnerabilitate financiară”, explică Irina Cristescu, General Manager XTB România.
Sondajul arată şi o percepţie socială fragmentată: unii respondenţi apreciază deschiderea şi consideră realist să discuţi despre bani, în timp ce alţii văd tema ca pe ceva privat sau semn de decizii greşite. Acceptarea discuţiilor financiare depinde astfel de context, interlocutor şi nivelul de expunere.
În faţa dificultăţilor financiare, majoritatea românilor caută soluţii individuale: unii rezolvă problemele pe cont propriu, alţii discută doar cu persoane apropiate, iar foarte puţini apelează la specialişti financiari. Lipsa consultanţei profesionale poate amplifica greşelile şi menţine vulnerabilitatea financiară.
Rușinea apare nu doar în situaţii extreme, ci şi în vulnerabilităţi cotidiene: incapacitatea de a acoperi o cheltuială neprevăzută, întârzierile la plată sau comparaţiile cu alţii sunt principalele surse de disconfort. Chiar şi veniturile peste medie pot genera presiune socială, de la teama de invidie la aşteptările de sprijin financiar din partea altora.
Atitudinea faţă de economisire şi investiţii reflectă aceeaşi prudenţă: mulţi preferă numerarul sau depozitele bancare şi tind să nu vorbească despre economii şi plasamente. Există totodată un segment semnificativ care evită complet investiţiile din teama de a greşi sau de a fi judecat.
Analiza XTB România menţionează o barieră psihologică clară: 11% dintre respondenţi spun că şi-ar dori să economisească sau să investească, dar se tem de greşeli şi de judecata celorlalţi. Această teamă limitează accesul la comportamente financiare mai active şi menţine preferinţa pentru soluţii percepute ca sigure, care însă pot fi insuficiente pentru protejarea puterii de cumpărare pe termen lung.
Comentarii recente