Neurochirurgul Lucian Eva consideră că lipsesc din sistemul sanitar onestitatea, transparența și empatia.

Evoluţia tehnologiei a adus progrese remarcabile în domeniul medical, dar nu doar aspectele financiare sunt importante, ci şi trei aspecte ale medicului ca individ: etica, moralitatea şi bunătatea.

Spitalul de Neurochirurgie de la Iaşi a dobândit o reputaţie de centru de excelenţă în tratarea cazurilor complexe de neurochirurgie. Mulţi pacienţi vin din alte regiuni ale ţării şi chiar din străinătate pentru a se trata la Iaşi, iar multe dintre cazuri ajung aici fără speranţă, deoarece li s-a spus că boala lor nu poate fi tratată în alte unităţi medicale. Într-un singur an de la înfiinţare, Laboratorul de Radiochirurgie Stereotactică de tip Leksell Gamma Knife din cadrul spitalului din Iaşi a avut realizări impresionante în domeniul medical.

De la deschidere, această unitate medicală inovatoare a adus speranţă şi vindecare în viaţa a peste 600 de pacienţi cu tumori cerebrale. Într-un interviu pentru „Weekend Adevărul”, managerul spitalului, conf. univ. dr. Lucian Eva, reputat medic neurochirurg, a explicat importanţa acestei operaţii miraculoase, dar şi cele trei piloni ai unei sistem de sănătate de excelenţă.

„Weekend Adevărul”: Domnule doctor, este Iaşiul în prezent un centru de excelenţă în tratarea cazurilor complexe de neurochirurgie?

Conf. univ. dr. Lucian Eva: Neurochirurgia ca specialitate în sine este o ramură eficientă a medicinei. În ultimii ani, atât în România, cât şi în întreaga lume, aceasta a beneficiat de progrese tehnologice impresionante. Această specialitate necesită precizie în gesturile chirurgicale şi imagistică de înaltă calitate pentru a pune un diagnostic corect şi a trata eficient afecţiunile. Astfel, putem spune că Iaşiul este în prezent un simbol al performanţei în ceea ce priveşte neurochirurgia în sistemul medical din România. Deşi sistemul sanitar nu dispune de fondurile pe care ni le-am dori, reuşim să tratăm pacienţii într-un timp relativ scurt comparativ cu alte sisteme medicale.

– Multe cazuri ajung la Iaşi fără speranţă, după experienţele negative din alte unităţi medicale. Ce le spuneţi acestor pacienţi când ajung în spitalul din Iaşi?

Problema sistemului medical din România nu constă în lipsa banilor, echipamentelor sau personalului bine pregătit, ci în lipsa onestităţii, transparenţei şi empatiei faţă de pacienţi. Atunci când aceste trei aspecte sunt combinate cu resurse financiare, umane şi competenţă profesională, rezultatul este cel aşteptat de pacient. Când un pacient ajunge la noi fără speranţă, îi spunem să uite tot ce au trăit până atunci şi să începem de la zero. Dar aceste cuvinte simple ascund munca colosală a unei echipe medicale mature, care a permis implementarea unor tehnologii de înaltă performanţă, cum ar fi Radiochirurgia de tip Gamma Knife. Această tehnologie a fost prezentată recent unor specialişti în securitatea radiaţiilor nucleare din Europa şi America, care au fost impresionaţi de sistemul de radiochirurgie. Pentru a obţine astfel de performanţe, este necesară o echipă medicală matură, nu doar resurse financiare. Pentru că banii nu pot face nimic dacă echipa nu înţelege rolul tehnologiei în tratarea pacientului.

– Vorbind despre empatie, ce simţiţi când sunteţi în sala de operaţie şi conştientizaţi că viaţa unui om este în mâinile echipei dumneavoastră?

Să fiu sincer, există momente în care nu mă simt în stare să intru în sala de operaţie în ziua respectivă. Le spun pacienţilor că nu sunt într-o stare emoţională bună. Deşi nu sunt o persoană religioasă, cred în Dumnezeu şi în sala de operaţie totul devine atemporal. Fiecare persoană care intră în sala de operaţie are un scop comun: să ajute pacientul. Timpul pare să se oprească, centrul universului pare să fie pacientul. După ce am avut eu însumi o experienţă medicală personală şi am stat pe masa de operaţie, văd lucrurile într-un alt mod. Îmi doresc ca toţi pacienţii să fie trataţi cu umanitate, chiar şi atunci când nu există soluţii medicale. Dacă eşti uman cu cei din jurul tău, care vin la tine într-o etapă a vieţii în care au nevoie de ajutor, restul vine de la sine. Vindecarea este diferită în acest caz. Se formează o conexiune între pacient şi medic, într-un nivel al simţurilor pe care îl cunoaştem. De asemenea, se spune că există neuroni oglindă care ne permit să empatizăm. Aceasta este senzaţia pe care o simt în sala de operaţie. Este o energie divină care se creează şi noi suntem parte din procesul de vindecare al pacientului.

– Analizând situaţia medicinei la nivel global, unde ne aflăm în prezent?

Suntem încă departe, fără a ascunde onestitatea, pentru că încă sunt multe lucruri de făcut. Avem în desfăşurare un proiect pentru dezvoltarea unui sistem de radiochirurgie care poate trata orice leziune din corp. Este vorba despre un braţ robotizat. De asemenea, există terapii moleculare care sunt utilizate în diverse patologii şi nanoparticule care pot ajunge în ţinta specifică pentru a livra medicamente. Mai avem mult de lucrat pentru a ajunge la nivelul medicinei mondiale. În 1938, la o întâlnire cu prim-miniştrii la Paris, Nicolae Iorga spunea, printre altele: „Un neam se ridică cu cartea, cu plugul, cu instituţii, cu moravurile şi, mai ales, cu respect faţă de cei care ne-au făcut ceea ce suntem astăzi.” Să ne uităm la aceste aspecte: unde este cartea? Unde este plugul? Unde este munca? Unde sunt instituţiile puternice? Dar etica şi onestitatea?

– Domnule doctor, cum putem avea grijă de sănătatea creierului? Deoarece sănătatea noastră nu se limitează doar la aspectele fizice, ci şi la starea noastră emoţională şi mentală.

Spun mereu că creierul nu este doar un organ, ci o minune, un dar. Creierul iubeşte să fie stimulat, este ca un copil curios. Nu refuzaţi informaţia, indiferent de natura ei. Creierul se bucură să citească, să petreacă timp în natură, să asculte muzică şi să aibă o alimentaţie sănătoasă, fără excese. Creierul nu face distincţie între realitate şi imaginaţie, nu în sensul că nu poate distinge între un pahar şi un copac, ci în sensul că îşi formează noi reţele neuronale doar atunci când o persoană îşi imaginează ceva. Se formează o reţea neuronală stabilă în 21 de zile printr-un proces numit învăţare hebbiană. Dacă acel gând sau acţiune nu mai sunt prezente în minte, acele conexiuni neuronale se vor destrăma. Este foarte important ceea ce gândim. Se spune că multe dintre gândurile care ne trec prin minte în fiecare zi nu ne aparţin. Dar cum putem şti care este gândul nostru? Simplu. Gândul care ne face să ne simţim bine este al nostru. Trebuie să fim atenţi la gândurile cu care adormim seara, deoarece creierul va lucra în timpul nopţii asupra acelui gând. Creierul nu doarme, este activ. Subconştientul este un soldat care ascultă ordine. Trebuie să hrănim creierul cu informaţie. Acestea duc la un creier sănătos. Dar trebuie să fim atenţi, orice exces poate dăuna sănătăţii creierului, inclusiv excesul intelectual.

– Aş dori să înţelegem mai bine ce este radiochirurgia de tip Gamma Knife, care a făcut minuni la Iaşi timp de un an şi două luni. I se mai spune şi „prelungirea mâinii neurochirurgului”.

Este o revoluţie în specialitatea noastră, deoarece este un sistem dedicat neurochirurgiei. Implementarea Radiochirurgiei de tip Gamma Knife la Iaşi este un succes, dar nu a fost uşor. După 13 ani de administrare şi aproximativ 50 de ani de viaţă, am înţeles că România este ţara mea şi că am şi eu un cuvânt de spus. De asemenea, este ţara pacienţilor, care au şi ei un cuvânt de spus. Din păcate, am întâmpinat multe obstacole. Cea mai mare provocare nu a fost obţinerea finanţării, ci lupta cu oamenii din sistem.

– De ce credeţi că au făcut asta?

La început am crezut că este vorba de rea-voinţă. Au fost discuţii dificile, referitoare la avize. Am realizat că problema consta în neînţelegerea a ceea ce înseamnă acest tratament. Este important să explicăm ce este Radiochirurgia de tip Gamma Knife. Chirurgia înseamnă că rezultatele sunt similare sau identice cu o intervenţie chirurgicală clasică. Stereotaxia înseamnă atingerea unei ţinte prin mijloace diverse, utilizând radiaţii nucleare de tip Gamma într-un câmp cu repere fixe. Aparatul are 192 de surse de radiaţii Gamma, amplasate la 270 de grade în jurul capului pacientului. Acesta dispune de un sistem de inteligenţă artificială care colorează tumora şi o delimitează de ţesuturile din jur. Împreună cu medicul, aparatul stabileşte care tuburi de radiaţii sunt necesare în fiecare caz. Eroarea este de doar 0,03 milimetri. Este cel mai performant sistem de radiochirurgie stereotactică din lume. Rezultatele pe termen mediu şi lung arată că această tehnologie poate trata eficient tumorile cerebrale. Cele mai bune rezultate se obţin în cazul metastazelor cerebrale, adică tumorile care ajung la creier din cauza altor cancere situate în alte organe, cum ar fi cancerul pulmonar. Aceşti pacienţi trăiesc o dramă. Am avut cazuri în care pacienţii aveau 20-30 de metastaze cerebrale şi nu ştiam pe care să o operăm în momentul respectiv. Prin iradiere etapizată, aceste tumori dispar complet. Când am prezentat aceste rezultate la un congres naţional, toţi au fost uimiţi.

– Câţi pacienţi au fost trataţi cu această tehnologie la Iaşi?

Într-un an şi două luni, am tratat aproximativ 600 de pacienţi şi am efectuat aproximativ 900 de iradieri. Am introdus în România iradierea etapizată sau iradierea fracţionată.

– Tratamentul este acoperit de asigurările de sănătate?

Da, acum este decontat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Astfel, pacienţii asiguraţi nu trebuie să plătească pentru această intervenţie. Costul acesteia variază între 5.000 şi 7.000 de euro, ceea ce este rezonabil în comparaţie cu preţurile din alte clinici din străinătate.

– Cum v-a schimbat acest tratament viaţa profesională?

În prezent, avem toate modalităţile de tratament pentru majoritatea afecţiunilor sistemului nervos central, ceea ce îmi oferă încredere ca medic. Ştiu că pot duce pacientul în sala de operaţie cu dotare maximă şi să fiu liniştit că, dacă, de exemplu, nu pot extirpa complet o tumoare, pot folosi Radiochirurgia de tip Gamma Knife. Sau pot efectua radioterapie înainte de intervenţie chirurgicală. Avem monitorizare electrofiziologică în sala de operaţie, pentru a şti dacă o anumită zonă a creierului este funcţională. Putem opera pacientul chiar şi când este treaz, deoarece avem psihologi şi anestezie specială. Sunt multe aspecte, dar a fost nevoie de 13 ani de administrare pentru a ajunge la această maturitate.

Un alt aspect important pe care doresc să îl subliniez este că majoritatea echipei medicale este formată din tineri, cu vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani. Acest lucru înseamnă că avem oameni dispuşi să lucreze peste program, din interes. După zece ani de administrare, am realizat că fiecare cadru medical are propria motivaţie şi nu pot să le impun o motivaţie. Dacă motivaţia lor se suprapune cu motivaţia spitalului, lucrurile se împlinesc. Am reuşit să obţin acest lucru în aceşti ani, astfel încât resursele umane care vin la spital să se alinieze cu interesele, obiectivele şi motivaţia spitalului.