Adrian Negrescu discută despre consecințele negative ale plafonării prețurilor la carburanți.

Piețele energetice globale sunt într-o perioadă de incertitudine majoră, cu fluctuații ale prețurilor de la o zi la alta. După ce prețul țițeiului a crescut la 120 de dolari pe baril luni, marți dimineață a scăzut la 90 de dolari, ca urmare a declarațiilor optimiste ale lui Donald Trump privind evoluția războiului. Indiferent de fluctuațiile cotației petrolului, șoferii resimt impactul evoluției prețurilor.

Conform unei analize realizate de compania de consultanță Frames, scumpirea țițeiului pe bursele internaționale se traduce direct în portofelele românilor, luând în considerare costurile de rafinare, cursul valutar și taxele de stat. Costul de bază al unui litru de combustibil este estimat la 3,50 lei la un preț al barilului de 77 de dolari și un curs valutar de 4,38 lei pentru un dolar.

Analiza Frames arată că în scenariul unei creșteri a prețului barilului la 100 de dolari, prețul final al combustibilului ar ajunge la 9,20 lei per litru pentru benzină și 9,15 lei pentru motorină. Într-un scenariu de criză energetică cu barilul cotat la 125 de dolari, benzina ar depăși 10 lei pe litru, ajungând la 10,58 lei, iar motorina ar costa 10,52 lei.

Experții afirmă că riscul unor întreruperi masive de aprovizionare menține prețul petrolului la un nivel periculos de ridicat, iar scenariile cu barilul la 100 sau 125 de dolari sunt considerate realiste. O criză a carburanților ar avea un impact negativ asupra întregii economii, cu scumpiri inevitabile la nivelul produselor de consum, creșterea costurilor logistice și presiunea inflaționistă.

Pentru a gestiona o criză a prețurilor la carburanți, statul poate interveni prin reducerea temporară a accizelor sau a cotei de TVA, sau prin compensarea directă a prețului în colaborare cu lanțurile de benzinării. Aceste măsuri pot frâna scumpirile și pot oferi un suport financiar temporar, dar implică riscuri pentru bugetul de stat și pot afecta stabilitatea economică pe termen mediu și lung. Absorbția unui șoc de preț la nivel de stat trebuie să fie un compromis bine calculat între protejarea cetățenilor și menținerea stabilității economice.