De ce ar dori Europa să restabilească legăturile cu Rusia. Expert: „Am presupus întotdeauna că Parisul și Berlinul au această vulnerabilitate”.

Europenii se regrupează și adoptă o nouă abordare în ceea ce privește negocierile de pace cu Rusia. Experții analizează ultimele semnale primite de la Bruxelles, Paris, Berlin și alte capitale europene.

După aproape 4 ani de război și o schimbare în ordinea mondială, europenii par să își schimbe tactica în relația cu Rusia. În trecut, se considera că Moscova nu este pregătită pentru negocieri, însă acum se pare că situația se schimbă, iar lideri importanți din Uniunea Europeană cer prezența Europei la masa tratativelor. Președintele francez Emmanuel Macron a fost primul care a propus, la sfârșitul anului trecut, deschiderea unor negocieri cu Rusia. Inițiativa sa a fost susținută inițial de țări precum Italia, Austria, Luxemburg și Republica Cehă.

Germania a urmat, cancelarul Friedrich Merz transmitând un mesaj similar, subliniind că Rusia face parte din spațiul european și nu poate fi complet ignorată de către Uniunea Europeană. Declarațiile lui Macron și Merz au fost urmate de altele din partea unor șefi de stat din UE și NATO. Este interesant că unele reacții au venit și din partea liderilor din țările baltice, care au avut tradițional o poziție dură față de Rusia. Aceștia au cerut ca UE să fie prezentă la negocierile cu Rusia și au solicitat numirea unui trimis special pentru discuțiile cu această țară.

Politologul Marius Ghincea, expert în politici de securitate, explică schimbarea de ton din partea cancelariilor europene. Acesta subliniază că negocierile intense care au loc în prezent includ discuții secrete, iar principala problemă este legată de concesiile teritoriale pe care Rusia le solicită. În ceea ce privește restabilirea relațiilor cu Rusia, Ghincea menționează că Franța și Germania au avut în trecut relații și în timpul Războiului Rece, așa că inițiativa lor nu este surprinzătoare.

Un alt politolog, Radu Albu Comănescu, interpretează reacțiile din capitalele europene și subliniază că relația cu Rusia nu mai este privită în aceleași termeni ca în trecut. Există întrebări legate de interesele economice și de capacitatea Europei de a menține un dialog controlat cu Moscova. Există și îngrijorări legate de posibilele relații economice bilaterale între Germania și Rusia, care ar putea submina solidaritatea europeană.

În final, se evidențiază că solidaritatea europeană este fragilă, iar reînnoirea relațiilor cu Rusia ar putea fi o provocare pentru Uniunea Europeană.