Directorii unui spital bine condus trebuie să aibă cunoștințe de medicină, astfel încât să nu se simtă ca la un chioșc.

Un medic cu experiență din Botoșani solicită o reevaluare a managementului sanitar în România. El afirmă că directorii fără studii medicale, numiți în sistemul sanitar, nu înțeleg nevoile reale ale spitalelor, ceea ce expune medicii la riscul de malpraxis.

Medicul Radu Malancea este șeful Secției de Ortopedie a Spitalului Județean „Mavromati” din Botoșani și este recunoscut ca unul dintre cei mai buni medici ortopezi din județ. Cu o vastă experiență și zeci de mii de operații efectuate, medicul botoșănean trage un semnal de alarmă cu privire la managementul spitalelor din România. El susține că doar directorii cu studii și cunoștințe medicale solide pot conduce eficient o unitate spitalicească.

Medicul Radu Malancea este nemulțumit de faptul că unii manageri de spitale, fără studii medicale, nu înțeleg nevoile reale ale secțiilor din unitățile spitalicești. Aceștia se concentrează, cel mult, doar asupra aspectelor economice.

„Măsura trebuie remediata, astfel încât să nu mai fie numiți manageri de spitale persoane care nu au nicio cunoștință despre actul medical și managementul sanitar. Ei consideră că conducerea se face la fel ca într-un chioșc. Dar aici avem o gamă largă de probleme”, a precizat Radu Malancea.

Medicul botoșănean a exemplificat problema asigurării de noi posturi în spitalele județene, unde medicii lucrează în condiții epuizante și cu un deficit mare de personal. Radu Malancea a mărturisit că s-a confruntat de multe ori cu refuzul unor directori fără specializare medicală atunci când a solicitat suplimentarea posturilor și achiziționarea de echipamente necesare.

„Am avut nevoie de medici la Secția de Ortopedie și un director al spitalului a spus că nu este necesar, că ne descurcăm și așa. Aceasta denotă o necunoaștere a fenomenului medical”, a subliniat Malancea.

Medicul Radu Malancea subliniază că un manager fără cunoștințe medicale poate duce la suprasolicitarea personalului existent și la alte consecințe grave, precum malpraxisul sau acte medicale de proastă calitate.

„Atunci când provii din alt domeniu, gândești complet diferit și, în opinia mea, asta este dăunător pentru actul medical în sine. Poate fi benefic pentru partea economică, dar nu și pentru performanța medicală. De aceea, modul de abordare al managementului medical în România trebuie reevaluat. Trebuie să ne gândim cum putem asigura un act medical de calitate și satisfăcător. Nu avem nevoie de un manager care nu înțelege ce înseamnă actul medical. Consecința unui management defectuos poate fi malpraxisul”, precizează dr. Radu Malancea.