Sistemul este perceput ca fiind inechitabil, iar Simona Halep este implicată în scandalul de dopaj al lui Jannik Sinner. Italianul a fost scutit de sancțiuni, iar criticii din lumea tenisului acuză favoritismul în tratamentul acestuia.

Dezbaterile legate de cazul de dopaj al lui Jannik Sinner revin în atenția publică și ridică întrebări despre tratamentul diferit aplicat în cazurile de încălcare a legislației antidoping. Compararea cu situația Simonei Halep devine din nou inevitabilă, mulți considerând că există o dublă măsură evidentă.

Italianul, fost lider mondial, a fost sancționat în februarie 2025, la scurt timp după ce a câștigat la Australian Open, cu o suspendare de doar trei luni, decizie luată de Agenția Mondială Antidoping (WADA). Această pedeapsă a stârnit reacții puternice încă de la anunțare, mai ales în comparație cu cazul Simonei Halep, care a fost inițial suspendată patru ani în octombrie 2022 pentru consum de Roxadustat, sancțiune redusă ulterior la nouă luni de către Tribunalul de Arbitraj Sportiv.

În cazul lui Sinner, testele au indicat prezența clostebolului, o substanță interzisă conform regulilor WADA. Jucătorul a explicat că dopajul a fost involuntar, susținând că substanța a ajuns în organismul său după ce fizioterapeutul i-a aplicat un spray pentru tratarea unei răni, fără să știe că acesta conținea clostebol.

Inițial, în 2024, ITIA a decis să nu îl suspende pe Sinner, considerând că sportivul nu a avut nicio vină și nu a fost neglijent. Această decizie a fost contestată de WADA în septembrie 2024, deoarece încălca principiul răspunderii strict, care stabilește că sportivul este responsabil pentru orice substanță interzisă găsită în organism, indiferent de circumstanțe.

Conform regulilor antidoping, chiar și în cazul dopajului involuntar, sancțiunile standard se situează de obicei între 11 și 18 luni. Reducerea drastică a pedepsei primite de Sinner a stârnit nemulțumirea multor voci din lumea sportului, care consideră că acest caz reprezintă un exemplu clar de tratament preferențial, în special în comparație cu alte cazuri celebre, cum ar fi cel al Simonei Halep.

„Nicolas Jarry și Simona Halep, de exemplu, au primit suspendări de 11 luni, respectiv 18 luni pentru dopaj involuntar, în baza aceleiași dispoziții privind «absența unei culpe semnificative» pe care Sinner a evitat-o.

De la cazul Sinner, ITIA a continuat să impună suspendări lungi pentru încălcările involuntare. Doar două dintre cele mai recente nouă cazuri care au fost făcute publice pe site-ul ITIA au condus la suspendări mai scurte de trei luni – ambele implicate circumstanțe în care sportivul avea mai puțin control asupra dopajului decât în cazul contaminării asociate cu Sinner. Nu este vorba de o conspirație, ci de un sistem dezechilibrat!”, scriu cei de la The Roar.