Seceta a devastat Dobrogea, deoarece nu a mai plouat de patru luni, iar culturile au fost afectate de pământul crăpat.

Producătorii de cereale din Dobrogea, odată cunoscută ca fiind „grânarul Europei”, au depus actele de calamitate la Guvern pentru a solicita ajutor în urma daunelor suferite de recoltele de floarea-soarelui, porumb și mazăre, care au fost distruse în proporție de peste 70%. Agricultorii din Dobrogea se confruntă cu o situație disperată. De la anul trecut, ei așteaptă ajutorul de calamitate promis de Guvern, în valoare de 350 de lei pe hectar, dar acesta nu a fost acordat. În prezent, în loc să își evalueze recoltele, agricultorii pregătesc din nou cereri de ajutor. Dobrogea nu a primit ploaie de patru luni și în octombrie, situația continuă să fie la fel de nefericită, cu pământul nemaiudat de un strop de ploaie.

Pentru ca cerealele să se dezvolte pe câmp, este necesar un nivel de apă de 650 de litri pe metru pătrat pe an. În mod normal, Dobrogea primește în jur de 650 de litri de precipitații pe metru pătrat pe an. Însă, în acest an, există un deficit de 250 de litri pe metru pătrat. Ploaia nu a mai căzut din iunie, iar luna septembrie a fost considerată cea mai caldă din ultimii 100 de ani.

Porumbul este cel mai afectat, având nevoie de 600 de litri de apă pe an pentru a obține o recoltă de 8-10 tone pe hectar. Agricultorii care au semănat porumb în primăvară nu au recoltat nimic în toamnă din cauza faptului că pământul s-a crăpat ca într-un peisaj lunar, ceea ce înseamnă daună totală pentru producători. Producătorii de floarea-soarelui au fost și ei grav afectați, cu culturi calamitate în proporție de 70%.

Cornel Zamfir, un fermier din zona Cobadin, care administrează aproximativ 1.000 de hectare de teren cultivate cu diverse cereale și plante, inclusiv floarea-soarelui și porumb, se confruntă cu pierderi imense. El nu doar că nu a obținut profit, ci a rămas și cu datorii considerabile. „Pagubele sunt totale. Pământul are crăpături peste tot”, spune fermierul. Pe lângă aceasta, el trebuie să plătească și pentru terenurile în arendă, aproximativ 1.500 de lei pe hectar, iar executorii de la primărie amenință că vor veni să-i ia utilajele agricole din curte.

Fermierul a depus actele pentru ajutor de calamitate, dar întregul proces este greoi. „Ni se cer jurnalele de recoltă din ultimii cinci ani și alte documente. Nu înțeleg de ce mai au nevoie, având în vedere că deja au venit și au constatat pagubele”, spune Zamfir. Din cauza lipsei de ploaie timp de cinci luni consecutive, agricultorii nu pot începe lucrările agricole pentru culturile de toamnă. Mai mult, pentru ei, o toamnă călduroasă reprezintă un risc pentru primăvara următoare, deoarece culturile pot fi afectate de îngheț.

Una dintre soluțiile propuse este reabilitarea sistemului de irigații. „Dobrogea are 470.000 de hectare de teren agricol, dar doar 10% dintre acestea sunt irigate. Când solicităm fonduri, suma primită este mică, deoarece suntem înconjurati de apă”, afirmă Mircea Chipailă, vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea. O altă soluție ar fi crearea de stații de captare a apei de-a lungul Canalului Dunăre-Marea Neagră, pentru a putea utiliza apa în perioadele cu debit mare al Dunării și în perioadele de secetă. De asemenea, se poate planta mai multă pădure, dar acest lucru necesită implicarea primăriilor în identificarea terenurilor potrivite, potrivit lui Răzvan Filipescu, vicepreședintele Asociației Producătorilor Agricoli din Dobrogea.

Agricultorii sugerează că ar trebui să fie dezvoltate soiuri hibride de cereale, similare cu cele din Germania, unde cerealele pot fi recoltate în doar cinci luni, față de cele nouă luni necesare în România. Cu toate acestea, cercetătorii români nu au brevetat astfel de soiuri. Pe lângă problemele cauzate de calamitate, agricultorii care reușesc să obțină recolte se confruntă și cu dificultăți în exportul cerealelor prin portul Constanța, unde prioritatea este acordată cerealelor aduse din Ucraina. Aceasta este și motivul pentru care au organizat proteste.

Situația este atât de disperată încât IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a organizat slujbe aproape la fiecare trei zile, rugându-se ca Dumnezeu să aducă ploaia în Dobrogea. Cu toate acestea, pământul rămâne uscat și crăpat, iar cerul este lipsit de orice urmă de nori.