UE se confruntă cu o lipsă neobișnuită de profesori. Care sunt cauzele acestei crize?

Aproape jumătate dintre profesorii europeni au peste 50 de ani și se apropie de vârsta de pensionare, conform unei analize realizate de EUobserver. Cu toate acestea, puțini se grăbesc să ocupe locurile lor la catedră.

Potrivit EUobserver, meseria de dascăl a devenit mai puțin atractivă în multe țări din Uniunea Europeană. Conform aceleiași surse, 40% dintre cadrele didactice au peste 50 de ani, iar tinerii nu mai sunt interesați să urmeze această carieră. Doar 7% dintre profesori au sub 30 de ani.

Germania, de exemplu, are nevoie de 25.000 de profesori în plus până în 2025, în timp ce Austria se așteaptă ca 20.000 de cadre didactice să se pensioneze până în 2027.

Motivul principal pentru criza de personal este salariul scăzut din domeniul educației, chiar și în cazul în care s-au făcut majorări salariale. Salariile medii în învățământul public variază de la un stat la altul, fiind în medie de 25.055 de euro pe an în anul școlar 2020/2021. De exemplu, în Germania, un profesor fără experiență câștigă în medie 54.129 de euro brut pe an, în timp ce în Bulgaria salariul mediu este de doar 7.731 de euro.

Cu toate acestea, nivelul salariilor nu este singurul motiv, conform președintei Comitetului Sindicatului European al Profesorilor pentru Educație – ETUCE, Susan Flocken. Ea afirmă că și condițiile de muncă din educație, în special cele de după pandemia COVID-19, sunt un factor important. De asemenea, modelele hibride de educație au pus presiune suplimentară pe cadrele didactice.

Clasele sunt supraaglomerate, cu o medie de 13,6 elevi pentru fiecare profesor în 2020, cu cifre mai mari în România (20 de elevi) și Olanda (16,3 elevi). Un alt motiv pentru lipsa interesului tinerilor este lipsa unui echilibru între programul de muncă și timpul liber. Toate acestea creează condiții dezamăgitoare pentru profesorii tineri, în timp ce cei mai în vârstă se gândesc la pensionare anticipată.

„Avem nevoie mai presus de toate de noi investiții publice”, a mai declarat Flocken. „Dacă vrem să avem o educație de calitate, avem nevoie de profesori bine pregătiți, deci avem nevoie de mai multă planificare pe termen lung și mai puțină politică pe termen scurt.”

Condițiile de muncă proaste au determinat profesorii din mai multe țări, cum ar fi Ungaria, Grecia, Polonia și Portugalia, să iasă în stradă. România nu face excepție. La finalul anului școlar trecut, profesorii români au organizat cel mai amplu protest, cu trei săptămâni înainte de examenele naționale, cerând salarii decente, respect pentru profesie și investiții în educație. Greva a fost susținută atât de elevi, cât și de părinți și o parte a populației, și a dus la promisiunea unor majorări salariale.

Astfel, începând cu 1 iunie 2023, salariile de bază ale profesorilor și personalului auxiliar au fost majorate cu 1.300 de lei brut. De asemenea, prin noua lege a salarizării, începând cu 1 ianuarie 2024, grila de salarizare se va baza pe salariul mediu brut din economie, utilizat pentru bugetul de asigurări sociale de stat pentru 2023, pentru profesori și asistenți universitari. De asemenea, salariile personalului nedidactic au fost majorate cu 400 de lei, începând cu aceeași dată.

Calitatea sistemului de educație are un impact asupra elevilor. În 2022, aproape 10% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani din UE au abandonat școala. România ocupă primul loc la abandonul școlar, cu 15,6%, urmată de Spania (13,9%), Ungaria (12,4%) și Germania (12,2%). Media UE pentru acest indicator este de 10%. Cu excepția Ungariei, celelalte trei țări se numără printre cele în care cheltuielile pentru educație au scăzut sub media UE, adică 4,8% din PIB în 2021. În cazul României, cheltuielile pentru educație reprezintă doar 3,2% din PIB.

Statisticile arată că peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani au terminat cel mult clasa a VIII-a. Astfel, dintr-o clasă de 25 de elevi, patru dintre ei prezintă riscul de abandon în clasa a VIII-a sau imediat după finalizarea acesteia, în condițiile în care studiile liceale sunt obligatorii.

Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2021, în România erau înregistrate 1.402.079 de persoane cu vârste între 18 și 24 de ani. În 2020, 218.724 dintre aceste persoane nu terminaseră clasa a VIII-a.