De ce candidații la Primăria Capitalei aleg să se concentreze mai mult pe atacuri decât pe promisiuni, pentru a-și atrage mai bine voturile?

Încă de la începutul campaniei pentru Primăria Capitalei, atmosfera a fost marcată de atacuri și mesaje negative, îndreptate fie către contracandidați, fie către liderii de vârf ai statului. Aceasta nu este o noutate, deoarece Bucureștiul a fost întotdeauna scena unor confruntări dure, în care candidații și-au construit imaginea prin contrast cu diferiți „dușmani”. Strategiile negative sunt preferate pentru că funcționează pe termen scurt, iar durata limitată a campaniei contribuie la intensificarea acestui tip de discurs.

Campania electorală este marcată de identificarea unui dușman împotriva căruia candidatul luptă pentru a câștiga Primăria, explică Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia. Un slogan de campanie sau o temă care să atragă voturi sunt elementele căutate de candidați pentru a se face remarcați. Campania negativă este preferată pentru că funcționează mai bine într-o campanie scurtă și dinamică, având un impact emoțional mai mare.

Această strategie poate avea însă dezavantaje pentru locuitorii Bucureștiului, deoarece se pune accent mai mult pe lupta politică decât pe proiectele concrete pentru oraș. Candidații se concentrează pe atacuri și acuze reciproce, în loc să propună soluții pentru problemele Capitalei. Anca Alexandrescu, Daniel Băluță, Cătălin Drulă și Ciprian Ciucu sunt doar câțiva dintre candidații care adoptă strategii negative în campania lor electorală.

Găsirea unui dușman în campaniile electorale nu este o noutate, iar strategiile de atac au fost folosite și în alegerile anterioare. Candidații se concentrează pe contracandidați sau pe alte entități considerate a fi dușmani, în încercarea de a-și contura imaginea și de a atrage voturi.