Casa Albă încearcă să contracareze zvonurile referitoare la un presupus plan pro-Rusia în regiunea Donbas.
Liderii americani și europeni resping cu fermitate informațiile referitoare la un plan care ar fi favorizat Moscova, în timp ce secretarul de stat Marco Rubio cere reluarea unor negocieri pragmatice și de bună-credință.
Un val de speculații legate de un așa-numit „plan de pace” între SUA și Rusia – care ar fi acordat controlul total al Donbasului Moscovei și ar fi cerut Ucrainei să-și reducă armata la jumătate – a provocat reacții puternice miercuri în Washington și capitalele europene.
Atât oficialii din Statele Unite, cât și cei din Europa, au negat rapid existența unui astfel de plan, refuzând să confirme că acesta ar fi chiar în stadiul preliminar.
Un oficial american de rang înalt, vorbind sub protecția anonimatului, a descris documentul ca fiind o „fantezie maximalistă a Kremlinului”, o listă irealistă de cereri lăsată să circule intenționat pentru a testa reacția Occidentului.
Alți membri ai administrației Trump contactați de Kyiv Post miercuri au evitat să ofere comentarii concrete, refuzând să confirme sau să infirme existența unei astfel de schițe.
În capitalele europene, scepticismul s-a transformat rapid în dezaprobare, mai mulți diplomați occidentali catalogând zvonurile drept o nouă încercare a Moscovei de a crea artificial impresia unui impuls diplomatic pentru un acord pe care nici Kievul, nici Occidentul nu l-ar putea accepta.
Atmosfera la Bruxelles, Berlin și Paris a fost mai degrabă de iritare decât de alarmă, oficialii numind acest episod un „truc vechi al Rusiei”.
Donald Trump a vorbit deschis, la un forum de investiții american-saudit organizat la Washington, despre eforturile sale de dialog indirect cu Vladimir Putin, afirmând că i-ar fi transmis liderului rus dorința de a „rezolva odată pentru totdeauna războiul”.
Declarațiile – un amestec de frustrare, bravură și autopromovare – au ridicat întrebări privind convingerea fostului președinte că crizele geopolitice pot fi rezolvate prin relații personale și determinare individuală.
La Casa Albă, oficialii au încercat să calmeze dezbaterile publice fără a exclude manevrele diplomatice.
Șeful adjunct al administrației, Stephen Miller, a evitat să clarifice dacă s-a discutat vreodată un astfel de cadru de negociere pentru Donbas, limitându-se să spună că „nu există nicio noutate sau anunț” în această privință.
Totuși, a reiterat că obiectivul central al politicii americane rămâne găsirea unei soluții pentru „pace în Europa”.
Secretarul de stat Marco Rubio a adoptat o abordare mai procedurală, subliniind că încheierea unui conflict de asemenea amploare necesită un schimb extins de idei serioase și realiste – formulare care par să explice procesul, fără a confirma existența unui plan concret.
Mesajul este clar: Washingtonul ia în considerare diverse scenarii privind finalul războiului, chiar dacă respinge public variantele pro-ruse vehiculate online.
Diplomatul american Daniel Fried a caracterizat reacțiile drept un exercițiu de „limitare a daunelor”, mai degrabă decât începutul unui efort diplomatic real.
O delegație militară americană de rang înalt a sosit la Kiev la scurt timp după apariția zvonurilor – un reminder că războiul continuă, iar cooperarea militară rămâne esențială.
Oficiali europeni familiarizați cu tentativele anterioare de diplomație neoficială susțin că recunosc imediat „stilul” lui Kirill Dmitriev, asociat cu Kremlinul, implicat în inițiative paralele.
Ei consideră că zvonurile poartă amprenta unui nou „proiect Dmitriev–Witkoff”, referindu-se la omul de afaceri Steve Witkoff, apropiat de cercul lui Trump și implicat anterior în încercări similare eșuate.
Un oficial de rang înalt a spus că orice material asociat cu Dmitriev ar trebui privit cu „maximă precauție”, amintind rolul său în campanii menite să genereze tensiuni între Washington și Kiev.
Pe scena politică americană, răspunsurile au fost rapide și variate. Senatorul Lindsey Graham, deși surprins de informații, nu a respins complet ideea unui plan diplomatic, dar a subliniat că orice efort de pace trebuie susținut prin sprijin militar pentru Kiev și măsuri ferme împotriva finanțării războiului de către Putin.
Reacțiile subliniază contextul politic complicat în care se mișcă orice administrație atunci când încearcă să contureze o soluție pentru un conflict considerat de primă importanță.
Casa Albă insistă că documentul vehiculat nu este un plan oficial sau autorizat. Totuși, recunoașterea unor „idei potențiale” sugerează că discuția a depășit deja stadiul speculației.
Într-un climat politic în care aliații și adversarii încearcă să influențeze narațiunea, chiar și un plan inexistent poate avea consecințe reale.
Rămâne de văzut dacă lista de concepte a administrației se va transforma într-o strategie diplomatică credibilă sau va deveni o victimă a neîncrederii între Washington, Kiev și Moscova.
Comentarii recente