Printre membrii Comitetului UNESCO pentru Roșia Montană se numără un preot, un polițist pensionat, antreprenori și localnici.

În urma adoptării unei hotărâri de către consilierii județeni din Alba, Comitetul de organizare UNESCO pentru Peisajul Cultural Minier Roșia Montană a fost format din 24 de membri conform legislației în vigoare. Consiliul Județean a aprobat și Regulamentul de organizare și funcționare a acestui comitet. După consultarea publică pentru desemnarea reprezentanților comunității, în colaborare cu autoritățile locale din Roșia Montană, s-au identificat reprezentanți ai proprietarilor sau titularilor drepturilor reale asupra monumentului istoric.

Comitetul de organizare UNESCO pentru Peisajul Cultural Minier Roșia Montană va fi condus de Aurora Petronela Luca, angajat al Consiliului Județean Alba, de la Serviciul Investiții, dezvoltare, promovare patrimonială și managementul unităților de cultură. Printre ceilalți 23 de membri se regăsesc un preot, un polițist pensionat, localnici, antreprenori, reprezentanți ai Ministerului Culturii, Institutului Național al Patrimoniului, Ministerului Antreprenoriatului și Turismului, Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Direcției Județene pentru Cultură Alba, Universității „1 Decembrie 1918” Alba Iulia, Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, Consiliului Județean Alba, Consiliului Local Roșia Montană, Inspectoratului pentru Situații de Urgență Alba, Inspectoratului de Poliție Județean Alba, SC Roșia Montană Gold Corporation SA și Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.

Peisajul Cultural Minier Roșia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în iulie 2021 prin decizia consensuală a Comitetului Patrimoniului Mondial în cea de-a 44-a sesiune extinsă la Fouzhou, China. Acesta a fost recunoscut pentru valoarea sa universală excepțională, fiind cel mai important și complex subteran minier din punct de vedere tehnic al antichității romane, împreună cu zonele de exploatare a minereului, zonele de locuit, zonele sacre și necropolele.

În subteranul Roșiei Montane există peste 150 de kilometri de galerii în cele patru masive muntoase. Aici se află cel mai vast sistem de exploatare minieră auriferă de epocă romană cunoscut până acum (7 kilometri), precum și un amplu sistem de exploatare de epocă modernă (sec. XVII-XVIII) realizat cu praf de pușcă (10 kilometri), completat de exploatările cu dinamită (53 de kilometri) din epoca contemporană (sec. XIX-XX).

În timpul acestui proces, Tribunalul Băncii Mondiale de la Washington a rămas în pronunțare în ceea ce privește dosarul în care compania Gabriel Resources solicită daune de peste 4,7 miliarde de dolari pentru eșecul proiectului minier privat de la Roșia Montană.