Cum se propagă ideile extreme de dreapta pe Facebook?

The Guardian a investigat timp de un an o comunitate online în care se promovează sentimente anti-imigrare și dezinformare. Potrivit experților, astfel de grupuri pot contribui la radicalizare.

În vara anului 2024, mai multe orașe din Marea Britanie au fost afectate de proteste violente, declanșate de informații false răspândite pe rețelele sociale. Solicitanții de azil și comunitățile musulmane au fost principalii vizați. Un hotel în care erau cazați migranți a fost incendiat, conform informațiilor furnizate de The Guardian.

Surprinzător a fost faptul că mulți dintre cei implicați în proteste nu făceau parte din organizații extremiste și chiar respingeau eticheta de extremă dreapta, afirmând că sunt doar „de dreapta”.

Rezultatele unei analize de un an a unor grupuri de Facebook arată cum s-a format o comunitate bazată pe neîncrederea față de guvern, poliție, justiție și mass media. În aceste grupuri se promovează idei naționaliste, mesaje anti-imigrație, teorii conspiraționiste și dezinformare.

Multe dintre postările critică liderii politici și instituțiile statului, numindu-i trădători pe politicieni și prezentând poliția și justiția ca fiind „în două viteze”. Chiar și organizații considerate neutre, precum societatea de salvare pe mare, sunt atacate.

Această atmosferă alimentează sprijinul pentru partide populiste, care profită de lipsa de încredere în partidele tradiționale. Pentru cei dezamăgiți, aceste grupuri devin un loc unde își găsesc validarea.

Imigrația este un subiect recurent în discuțiile din grupuri, aproximativ una din șapte postări abordează acest subiect. Unele mesaje critică politicile guvernamentale, dar multe prezintă migranții ca pe o amenințare, folosind expresii precum „bărbați de vârstă militară” sau „rețele de grooming”.

În multe cazuri, migranții sunt descriși ca profitori ai sistemului. Deși mesajele explicite de ură sunt mai rare, ele există și folosesc termeni precum „paraziți” sau „primitive”.

Un alt tip de discurs prezent în aceste grupuri este cel naționalist, care promovează ideea că britanicii albi și creștini devin cetățeni de mâna a doua, creând frică și întărind sentimentul că identitatea națională este amenințată.

Aceste mesaje se repetă frecvent, devenind credibile pentru unii utilizatori doar pentru că sunt expuse repetat. După revoltele din 2024, sute de postări au încercat să justifice protestele sau să apere libertatea de exprimare. Un exemplu notabil este acela al unei femei condamnate pentru incitare la violență împotriva unui hotel cu solicitanți de azil, prezentată drept o persoană obișnuită care își exprimă nemulțumirea.

Mulți participanți în aceste grupuri nu se consideră extremiști și nu sunt membri de partid sau militanți organizați, dar contribuie la răspândirea unui discurs care normaliză ideile radicale.

În aceste grupuri sunt promovate și teorii conspiraționiste, cum ar fi negarea schimbărilor climatice sau ideea că organizații globale controlează politica. Discuțiile despre imigrație pot duce rapid la expunerea utilizatorilor la mesaje radicale.

Acest mediu creează un mecanism care atrage oameni frustrați și îndreaptă furia lor către un țap ispășitor, având riscul de a se transforma într-o mișcare cu potențial violent. În vara anului 2025, grupurile analizate aveau peste 600.000 de membri, ceea ce întărea circulația mesajelor și le dădea utilizatorilor impresia că opiniiile lor sunt larg împărtășite.

Deși nu toți cei care se alătură acestor grupuri devin radicalizați, mediul creat face ca ideile de extremă dreapta să pară tot mai acceptate. Rețelele sociale oferă acestor mesaje o vizibilitate enormă și creează iluzia unui consens generalizat.