Israelul a rămas fără sisteme de interceptare în timp ce Iranul a lansat rachete hipersonice.

În contextul unei creșteri fără precedent a conflictului cu Iranul, Israelul se confruntă cu o vulnerabilitate strategică serioasă, deoarece stocurile de interceptori ai sistemului de apărare antirachetă Arrow sunt pe cale să se epuizeze. Informația, publicată de The Wall Street Journal și confirmată de un oficial american de rang înalt, vine în timp ce Iranul anunță lansarea unor rachete hipersonice de tip Fattah-1 împotriva teritoriului israelian.

Este prima dată când Teheranul recunoaște oficial folosirea unui astfel de armament într-o operațiune reală de luptă, armament care reprezintă o provocare tehnică chiar și pentru cele mai avansate sisteme de apărare. Rachetele hipersonice zboară cu viteze de peste Mach 5 și pot efectua manevre imprevizibile, făcându-le aproape imposibil de interceptat.

Sistemul Arrow, dezvoltat în colaborare cu Statele Unite, reprezintă vârful arhitecturii defensive israeliene, completând sistemele David’s Sling și Iron Dome. Arrow 2 este conceput pentru a intercepta rachete balistice în atmosfera superioară, în timp ce Arrow 3 poate neutraliza amenințări din spațiu. Ambele folosesc tehnologia „hit-to-kill” pentru distrugerea prin impact direct.

În ultimele zile, sub bombardamentele de rachete lansate de Iran, resursele de interceptori au fost rapid epuizate. Producția este limitată, iar rezervele nu pot fi înlocuite imediat. Potrivit sursei americane citate de WSJ, Washingtonul a fost conștient de această vulnerabilitate de luni de zile și a trimis deja resurse suplimentare în regiune. Cu toate acestea, nu se știe câți interceptori mai sunt disponibili și când vor putea fi livrate noi unități.

Iranul a declarat că a vizat Tel Aviv cu rachetele hipersonice Fattah-1, afirmând că „adăposturile s-au zguduit” sub impact. În același timp, un număr de drone de atac au fost trimise către teritoriile israeliene, complicând și mai mult apărarea aeriană. Armata israeliană a reacționat rapid, atacând fabrici de armament și o instalație de îmbogățire a uraniului din Iran, după ce a emis avertismente pentru evacuarea civililor.

Deși bilanțul uman este limitat, caracterul tehnologic al atacurilor marchează o schimbare calitativă în conflict, care redefinește frontul și expune limitele actuale ale apărării convenționale. Două drone iraniene au fost doborâte deasupra Mării Moarte, semn că presiunea este constantă.

În acest context, președintele Donald Trump și-a reiterat sprijinul ferm pentru Israel, dar surse oficiale americane au precizat că o intervenție militară directă este încă în analiză. Grupul de luptă al portavionului USS Nimitz a fost deja trimis în regiune, iar Consiliul Național de Securitate a fost convocat pentru a evalua opțiunile disponibile.

Tensiunea a fost amplificată și de declarația Iranului privind lovirea unui presupus sediu Mossad din interiorul Israelului, o acuzație care, dacă se confirmă, ar putea schimba complet natura războiului.

Într-un interviu pentru Newsweek, colonelul american în rezervă Seth Krummrich, în prezent vicepreședinte al Global Guardian, a avertizat că, dacă Israelul nu obține efectele militare dorite, va începe să atace infrastructura guvernamentală și instalațiile petroliere iraniene, pentru a forța regimul de la Teheran să se întoarcă la masa negocierilor. Pe de altă parte, Iranul pare decis să continue atacurile balistice, bazându-se pe epuizarea resurselor de apărare israeliene.

Într-o regiune deja fragilă, capacitatea Israelului de a-și reface rapid stocurile de interceptori poate determina nu doar cursul confruntării actuale, ci și stabilitatea regională pe termen mediu. Intervenția SUA, fie sub forma unui sprijin logistic extins, fie ca parte activă într-un conflict mai larg, depinde în mare măsură de cât timp mai poate rezista Israelul sub această presiune.