Aproape 1,8 milioane de români celebrează obiceiuri și superstiții în ziua Sfinților Constantin și Elena, cu ocazia onomasticii lor.

Biserica Ortodoxă sărbătorește anual, pe 21 mai, pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, care au promovat creștinismul și au interzis jertfele sângeroase. Aproape 1,8 milioane de români își sărbătoresc onomastica în această zi, marcată cu roșu în calendar și însoțită de numeroase obiceiuri și superstiții.

Constantin cel Mare s-a născut în Naissus (Nis, Serbia) în jurul anului 274 și a devenit împărat după ce l-a învins pe Maxentiu. Înainte de o bătălie, el a văzut o cruce luminoasă pe cer și a primit un vis în care i s-a cerut să pună semnul crucii pe steagurile soldaților. Constantin a câștigat lupta și a devenit promotor al creștinismului, recunoscându-l oficial prin Edictul de la Milano în 313.

Sfânta Elena, mama lui Constantin, a descoperit crucea pe care a fost răstignit Hristos. După săpături, au fost găsite trei cruci, iar adevărata cruce ar fi fost identificată după ce un mort a înviat atunci când a fost atins de ea. Elena a zidit mai multe biserici și locuri sfinte, contribuind la promovarea creștinismului.

La sinodul ecumenic de la Niceea din 325, a fost condamnată învățătura lui Arie, iar formularea că Fiul lui Dumnezeu este de o ființă cu Tatăl a fost adoptată. De-a lungul timpului, această sărbătoare a fost asociată cu diverse obiceiuri și superstiții, cum ar fi aprinderea Focului Viu de către păstori pentru a se proteja împotriva bolilor și a pagubelor.

În această zi, se spune că nu se lucrează în holdă pentru a preveni pagubele aduse de păsările cerului, iar păstorii își aleg baciul și locul de popas pentru stâne. Este obiceiul ca femeile să tămâieze și să stropescă cu aghiasmă gospodăria pentru a alunga duhurile rele. De asemenea, familiile sărbătoresc cu tradiții specifice pentru a aduce spor și sănătate în casă.