Curtea Europeană de Conturi are preocupări referitoare la politica viticolă a Uniunii Europene.

Politica vitivinicolă a Uniunii Europene a fost criticată recent de Curtea de Conturi Europeană. Aceasta a exprimat îngrijorări cu privire la lipsa de eficiență a politicii și la impactul său asupra fermierilor viticoli. Cu toate că sectorul vitivinicol este reglementat și subvenționat în mod generos în UE, politica impusă nu a reușit să îndeplinească obiectivele de mediu și să sprijine competivitatea sectorului.

Fondurile UE alocate viticultorilor pentru restructurarea plantațiilor și creșterea competitivității se ridică la aproximativ 500 de milioane de euro anual. De asemenea, începând cu anul 2016, viticultorii au posibilitatea de a solicita autorizații pentru noi plantări. Scopul acestor măsuri este de a permite o creștere controlată a producției și de a evita supra-producția.

Cu toate acestea, Curtea de Conturi Europeană susține că politica UE nu a avut un impact semnificativ asupra mediului. Auditorii critică faptul că fondurile alocate nu au fost utilizate în proiecte care să reducă impactul viticulturii asupra climei și mediului. În plus, creșterea anuală a suprafeței acoperite de viță-de-vie nu a fost evaluată din perspectiva mediului.

În ceea ce privește viitorul, noua politică agricolă comună (PAC) menține un nivel scăzut de ambiție în ceea ce privește mediul în sectorul vitivinicol. Auditorii susțin că plățile către fermieri ar trebui să fie condiționate de cerințe de mediu, însă noua PAC nu include astfel de condiții pentru finanțarea restructurării. De asemenea, doar 5% din fondurile alocate sectorului vitivinicol trebuie să fie dedicate acțiunilor legate de mediu și schimbările climatice, ceea ce este considerat un procent scăzut.

Politica UE nu a avut succes nici în ceea ce privește creșterea competitivității viticultorilor. Proiectele din cele cinci țări auditate (Cehia, Grecia, Spania, Franța și Italia) sunt finanțate fără a se ține cont de conținutul sau nivelul lor de ambiție și fără a se stimula competitivitatea. De asemenea, beneficiarii nu sunt obligați să raporteze îmbunătățirea competitivității lor în urma restructurării.

Sistemul de autorizații pentru plantări este, de asemenea, criticat. Procentul maxim de creștere anuală de 1% a fost stabilit fără justificare și fără analiză a adecvării sale. De asemenea, criteriile de eligibilitate și prioritate legate de competitivitate sunt insuficiente în acordarea autorizațiilor.

Uniunea Europeană este cel mai mare producător, consumator și exportator de vinuri din lume. În 2020, existau 2,2 milioane de exploatații vitivinicole în UE, iar plantațiile viticole acopereau aproximativ 2% din suprafața agricolă utilizată în Uniune. Italia, Franța și Spania produc aproximativ 80% din vinul UE.