Organizația Națiunilor Unite avertizează că temperatura globală a Pământului se va ridica la 2,8 grade Celsius până la sfârșitul secolului. Ce trebuie să facem în acest sens?

Fiecare fracțiune de grad și fiecare tonă de dioxid de carbon (CO2) sunt cruciale în eforturile de a limita încălzirea globală, a afirmat joi ONU. Criza climatică reprezintă o barieră majoră în calea combaterii foametei, sărăciei, bolilor și accesului la serviciile de bază, conform EFE.

Potrivit unui raport realizat în colaborare de mai multe agenții specializate sub coordonarea Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), emisiile de CO2, cauzate de arderea combustibililor fosili, au crescut cu 1% la nivel global în 2022 față de 2021. Aceasta se datorează în mare parte creșterii consumului de petrol și redresării transportului aerian.

Estimările preliminare pentru perioada ianuarie-iunie 2023 indică o creștere interanuală de 0,3%. Cercetările științifice au demonstrat că, pentru a menține creșterea temperaturii sub 2 grade Celsius (ideal sub 1,5 grade), emisiile globale de gaze cu efect de seră trebuie reduse cu cel puțin 30% până în 2030. Realitatea actuală intră în conflict cu această intenție, iar raportul indică că, în absența reducerii imediate și fără precedent a emisiilor, se preconizează că încălzirea globală va ajunge la 2,8 grade Celsius până la sfârșitul secolului.

Experții au evaluat impactul crizei climatice asupra Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă asumate de toate țările până în 2030. Aceste obiective includ eradicarea foametei, asigurarea accesului la apă potabilă și servicii sanitare de bază, precum și reducerea semnificativă a sărăciei. Cu toate acestea, în situația actuală, doar 15% din aceste obiective vor fi atinse.

Conform raportului, aproximativ 670 de milioane de persoane ar putea suferi de foame până în 2030, în parte din cauza fenomenelor meteorologice extreme care afectează producția de alimente.

Pentru a limita daunele, raportul propune investiții în știință și servicii meteorologice, climatice și hidrologice în toate etapele procesului agroalimentar, astfel încât agricultorii să poată lua decizii înțelepte privind culturile, plantarea și însămânțarea.

Avertizările timpurii sunt cruciale în această realitate, iar punerea lor în aplicare până în 2027 ar putea salva vieți și mijloace de trai ale întregor populații și ar reduce impactul potențialelor dezastre. Cu toate acestea, jumătate dintre țări nu au un astfel de sistem sau se confruntă cu deficiențe grave.

În deceniile viitoare, apa va deveni una dintre cele mai prețioase resurse, dat fiind că va fi supusă presiunilor generate de schimbările în precipitații, evaporare și stocarea apei. Peste 60% dintre țări au o capacitate slabă de monitorizare hidrologică, conform raportului. În acest context, progresele tehnologice, cum ar fi dronele, inteligența artificială și tehnologia spațială, pot juca un rol important în gestionarea apei pe baza datelor disponibile.