În perioada ianuarie-august, MApN a înregistrat un număr mai mare de intrări în sistem decât de ieşiri.

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că numărul total de angajări în sistem în perioada ianuarie-august a depășit numărul de plecări, iar una dintre cauzele renunțării la serviciul militar ar fi temerea legată de posibilitatea modificării legislației referitoare la pensii. MApN susține că în ceea ce privește încadrarea Armatei României, comparativ cu anul 2019 (înainte de pandemie și modificări semnificative în situația regională de securitate), numărul de ofițeri și subofițeri este mai mare pentru anul 2023, în timp ce numărul de maiștri militari și SGP rămâne aproximativ același. Statul Major al Apărării are ca prioritate menținerea vitalității instituționale prin creșterea numărului de școlarizări și prin campanii de recrutare pentru posturile de soldați și gradați profesioniști, care se situează la cele mai mari niveluri din ultimii 10 ani. În perioada menționată, aproximativ 3.800 de funcții au fost ocupate, în timp ce aproximativ 3.600 de persoane au părăsit sistemul. Printre cauzele plecărilor se numără temerile legate de modificările legislative privind pensionarea și nivelul scăzut de salarizare al militarilor. MApN subliniază importanța asigurării cu personal calificat și capabil să facă față cerințelor operaționale ridicate, precum și implementarea unor măsuri pentru retenția personalului. În plus, se evidențiază nivelul înalt de calitate al învățământului militar, iar instituțiile militare de învățământ superior au înregistrat o modernizare care le situează în topul instituțiilor de profil. În ciuda acestor aspecte pozitive, armata se confruntă cu plecări premature din sistem, adesea datorate contractelor atractive oferite de firme civile. Cu toate acestea, MApN afirmă că locurile scoase la concurs în instituțiile de învățământ militar au crescut semnificativ în ultimii ani, iar sistemul de învățământ militar se numără printre cele mai performante la nivel național.