Mărirea salariului minim, o decizie controversată a Guvernului. Efectele: creșterea prețurilor, riscul de faliment și creșterea șomajului.

Guvernul plănuiește să majoreze salariul minim pe economie începând cu 1 iulie 2024. Cu toate acestea, experții avertizează cu privire la posibilele consecințe negative ale acestei decizii, susținând că efectele negative vor fi mult mai semnificative decât efectele pozitive.

Crescerea salariului minim la 3.700 de lei brut, față de valoarea actuală de 3.300 de lei, este propusă să fie aprobată de Guvern în săptămânile următoare. Din această sumă, 300 de lei vor fi fără taxe, ceea ce înseamnă că angajații cu salariul minim vor primi în mână cu 284 de lei mai mult decât până acum. Astfel, un angajat cu salariul minim va încasa lunar, începând din această vară, 2.363 de lei net, iar statul va primi 1.337 de lei.

Decizia va afecta aproximativ 1,8 milioane de români, conform estimărilor Guvernului. Cu toate acestea, analistul economic Mircea Coșea a explicat că această creștere va avea consecințe negative asupra fiecărui român în parte și asupra mediului de afaceri în general. El a subliniat că guvernanții ar fi trebuit să procedeze diferit în adoptarea acestei creșteri, luând în considerare un proces mai riguros de analiză și planificare.

Creșterea salariului minim poate duce la inflație, scumpiri, falimente de firme și pierderea competitivității economiei românești. De asemenea, există riscul ca investitorii străini să își reducă interesul pentru România din cauza creșterii salariului minim. Toate aceste aspecte vor avea un impact asupra bugetului, contrar așteptărilor guvernanților.

În concluzie, creșterea salariului minim poate avea efecte negative mai pronunțate decât beneficiile pozitive, iar guvernanții ar fi trebuit să pregătească mai bine terenul pentru această decizie, sprijinind mediul de afaceri și adoptând o strategie mai sustenabilă.