Aradul și implicarea sa în a cincea Cruciadă. Motivele pentru care preoții erau amenințați cu excomunicarea. Legăturile istorice importante din antichitate.

Aradul a fost unul dintre comitatele care au sprijinit cruciadele nu doar spiritual, ci și pragmatic, datorită bisericii bogate și impozitelor plătite. Impozitele proveneau din moșii și comerțul cu sare. Doctorul în istorie locală Andrei Ando explică că Aradul și a cincea Cruciadă au avut o legătură datorită puterii bisericii locale, influenței Papei, prezenței ioaniților și templierilor în comitat, precum și sistemului de impozitare introdus în 1217 de regele Andrei al II-lea. Creștinarea maghiarilor de către regele Ștefan I a avut, de asemenea, consecințe la Arad. Construcția primei catedrale a început în jurul anului 1135, iar episcopul romano-catolic Ottmar era un om de încredere al regelui Bela al II-lea. În 1177, este atestată Mănăstirea Hodoș-Bodrog, iar în 1183 Abația Bizere. Papa Urban al III-lea amintește de mănăstirea Cavalerilor Ioaniți de la Tauț în 1187. Monograful Aradului, Márki Sándor, menționează și o biserică a Cavalerilor Templieri la Târnova. În 1199, prepozitura Sfântului Augustin este amintită la Mocrea. Andrei Ando subliniază că episcopii Aradului au jucat un rol politic important, obținând privilegii de la coroană. În 1217, Regele Andrei al II-lea a introdus sistemul de impozitare în comitatul Arad, înlocuind vămuirea. Acest sistem a dus la consolidarea financiară a casei regale, dar și la conflicte cu biserica. Regele a fost interesat de o cruciadă, susținut de Papa și de resursele provenite din impozitare. Participarea comitatului Arad la Cruciada regelui a fost aproape certă, având în vedere prezența cavalerilor ioaniți, templieri și germani în zonă.