Care sunt personajele exotice care își doresc să obțină votul românilor la alegerile din 2024?

Alegerile din 2024 vor fi cruciale pentru partidele politice deja consacrate, dar vor reprezenta și o oportunitate pentru formările sau personalitățile controversate din peisajul public din România. Biroul Electoral Central a respins Protocolul de constituire a Alianței Electorale „Grădina Maicii Domnului”, compusă din Partidul România Noastră (PRN) al lui Gheorghe Funar, fost primar al Clujului, și partidul Dacismului Autonom Conservator (p. DAC) condus de Cătălin Berenghi, cunoscut pentru protestul cu porci împotriva construcției mega-moscheii în timpul mandatului lui Victor Ponta. Aceste două formațiuni intenționau să candideze împreună la alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024. Atât Funar cât și Berenghi au candidat în trecut la funcția de președinte al țării, având abordări similare și opinii controversate. Funar este cunoscut pentru abordările sale antisemite și antimaghiare, în timp ce Berenghi susține teorii istorice controversate referitoare la daci și promovează naționalismul.

Șoșoacă, fondatoarea partidului S.O.S. România, a fost exclusă din AUR și a fost solicitată de diaspora din Italia să candideze la prezidențiale. Aceasta a fost criticată pentru pozițiile sale anti-Occidentale și pentru relațiile pe care le-a dezvoltat cu Rusia. Partidul AUR, condus de George Simion, a susținut candidați controversați, precum Mohammad Murad, care a fost acuzat de mită electorală în trecut. Ovidiu Cupșa, fost vicepreședinte PNL Constanța, a fost propus pentru Primăria Constanța de către AUR, fiind cunoscut pentru declarațiile sale controversate despre persoanele cu depresie. Dan Diaconescu, trimis în judecată pentru acuzații de abuz sexual, va candida la alegerile europarlamentare cu sprijinul Alianței Românilor Digitali, iar Marian Vanghelie intenționează să revină în viața politică ca independent, candidând pentru un nou mandat la Primăria Sectorului 5.