Ucraina renunță la lista neagră a companiilor care desfășoară activități comerciale în Rusia după primirea unor feedback-uri negative.
Ucraina a renunțat la lista neagră a „sponsorilor de război”, care a reprezentat elementul central al campaniei sale de presiune asupra companiilor care fac afaceri în Rusia, conform declarațiilor unei agenții responsabile vineri, după reacții din mai multe țări, de la Austria la China.
Sfârșitul listei negre, care a creat dificultăți pentru aproximativ 50 de companii importante identificate ca operând în Rusia și ajutând indirect războiul Kremlinului din Ucraina, reprezintă o mișcare înapoi pentru Kiev, care încearcă să mențină un sprijin internațional fragil, conform reuters.com.
Criticii consideră că această campanie de denunțare a fost lipsită de respect și subiectivă, în timp ce susținătorii afirmă că a scos la iveală loialitatea industriei față de Moscova.
Închiderea listei nu a marcat doar sfârșitul acesteia, ci și dispariția a numeroase informații de pe un site web asociat.
B4Ukraine, o coaliție de grupuri ale societății civile, a declarat că dispariția listei a fost dezamăgitoare și că majoritatea guvernelor au făcut prea puțin pentru a determina companiile să își reducă legăturile cu Rusia.
Karin Doppelbauer, un deputat austriac din partea partidului liberal Neos, a criticat guvernul de la Viena pentru presiunile exercitate asupra listei negre.
„Guvernul trebuie să înțeleagă că orice relație confortabilă cu Putin s-a încheiat”, a declarat ea.
Chiar dacă unele companii și-au modificat relațiile de afaceri cu Rusia ca urmare a apariției pe listă, majoritatea au exprimat indignare și, uneori, au folosit presiuni politice pentru a fi eliminate de pe lista neagră.
Închiderea listei vineri a coincis cu cel mai mare atac aerian al Rusiei asupra instalațiilor energetice ucrainene de până acum.
Atacul cu rachete și drone a lovit un baraj peste râul Dnipro, ucigând cel puțin cinci persoane și lăsând peste un milion de oameni fără energie electrică, ceea ce a determinat Kievul să solicite aprovizionare de urgență cu energie electrică din Polonia, România și Slovacia, potrivit oficialilor de la Kiev.
Tara Van Ho, profesor asociat de drept și drepturile omului la Universitatea din Essex, a caracterizat închiderea listei ca fiind „tristă”.
„Legislația internațională recunoaște că întreprinderile au responsabilitatea de a respecta drepturile omului pe tot parcursul lanțului lor de aprovizionare, ceea ce include și nedarea de sprijin financiar unui stat precum Rusia”, a declarat ea.
Scăparea de pe listă înseamnă că întreprinderile care nu sunt afectate de sancțiunile occidentale ar putea să nu mai fie presate public să părăsească Rusia.
Persoane apropiate discuțiilor care au dus la desființarea listei au declarat că au existat presiuni concertate din partea unor țări nemulțumite de includerea companiilor lor.
„Este vorba despre China, dar nu numai despre China”, a declarat o persoană bine informată despre problema respectivă, menționând, de asemenea, presiunile exercitate de Franța pentru eliminarea de pe listă a retailerului Auchan și a Leroy Merlin, un retailer de materiale pentru îmbunătățirea locuințelor și grădinilor.
Beijingul, un important consumator de cereale ucrainene, a cerut Ucrainei în februarie să elimine 14 companii chineze de pe listă pentru a „elimina impactul negativ”.
Deși China este considerată un aliat al Rusiei, Kievul a declarat că speră ca cea de-a doua cea mai mare economie a lumii să participe la un summit pe care îl organizează în următoarele luni al liderilor mondiali pentru promovarea viziunii de pace a președintelui Volodimir Zelenski.
O a doua sursă a declarat că Austria, China, Franța și Ungaria au exercitat presiuni asupra Kievului în legătură cu această listă.
O a treia persoană a declarat că există frustrare față de Ucraina pentru că a inclus companii din țări care sprijină Kievul.
Ministerele de externe ale celor patru țări nu au răspuns sau au refuzat cererile de comentarii, iar toate sursele au solicitat anonimatul din cauza caracterului sensibil al problemei.
Deși premierul Viktor Orban a condamnat invazia rusă, guvernul său a refuzat să trimită arme în Ucraina și a pledat în repetate rânduri pentru negocieri de pace.
În 2023, Ungaria a amenințat că va bloca sprijinul militar al Uniunii Europene pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei dacă banca sa OTP nu va fi eliminată de pe listă. Aceasta a fost scoasă de pe listă câteva luni mai târziu.
Austria, care continuă să utilizeze gazul rusesc și acționează ca un hub pentru banii ruși, a adoptat o poziție similară.
La sfârșitul anului trecut, guvernul său a declarat că nu va fi de acord cu sancțiunile Uniunii Europene până când Raiffeisen Bank International, cea mai mare bancă occidentală din Rusia, nu va fi eliminată de pe listă. Raiffeisen a fost suspendată de pe listă.
Lista include nouă companii americane și câte patru din Franța și Germania.
Comentarii recente