Viitoarele superculturi din Europa sunt amenințate de un posibil război al brevetelor.

Noul regulament privind semințele modificate genetic ar putea facilita consolidarea dominației pe piață a unui număr mic de furnizori mari.

Perspectiva introducerii culturilor brevetabile planează deasupra peisajului agricol european, generând îngrijorări cu privire la posibilitatea ca câțiva giganți corporativi să controleze lanțul alimentar.

O nouă generație de semințe editate genetic, obținute cu ajutorul tehnologiilor ca CRISPR-Cas9, cunoscute sub numele de noi tehnici genomice, este prezentată ca o soluție pentru a combate impactul crizei climatice asupra agriculturii, precum seceta, dăunătorii și alte condiții extreme.

Proiectul de norme UE care ar permite comercializarea acestor semințe a fost aprobat cu o majoritate mică în Parlamentul European, dar negocierile între statele membre în cadrul Consiliului întâmpină dificultăți.

În centrul disputei se află întrebarea dacă brevetele pentru aceste noi culturi brevetabile vor încuraja inovarea și vor ajuta fermierii sau, dimpotrivă, vor permite corporațiilor să-și extindă controlul asupra lanțului alimentar.

Industria argumentează că brevetele sunt necesare pentru a proteja investițiile făcute în tehnologie, dar criticii susțin că aceasta ar putea duce la o concentrare și mai mare a pieței, cu mai puțină concurență și prețuri mai ridicate.

În prezent, câteva companii mari, precum Bayer, Corteva, Syngenta, BASF, Limagrain și KWS, controlează o mare parte din piața de semințe modificate genetic, iar presiunea pentru aprobarea acestor semințe în UE ar putea consolida și mai mult poziția acestor jucători.

Fermierii ar putea fi expuși riscului de a-și contamina culturile cu semințe brevetate, iar unele companii mici simt deja impactul acestei presiuni.

În timp ce unii parlamentari susțin interzicerea brevetării noilor tehnologii, unii diplomați din Consiliu sunt sceptici cu privire la fezabilitatea acestei propuneri. Comisia intenționează să publice un raport despre impactul brevetelor de editare genetică în 2026, dar unii consideră că aceasta este o măsură prea târzie.