Participarea la summitul internațional HealthLINK, organizat la Harvard Medical School, a readus în discuție diferențele dintre sistemul medical românesc și centrele care folosesc pe scară largă inteligența artificială și testări moleculare avansate. Conf. univ. dr. Alexandru Nechifor, medic specialist în medicină internă și singurul reprezentant al României la eveniment, avertizează că aceste progrese ar putea deveni o problemă de securitate sanitară dacă decalajul nu este recuperat.
La conferință s-a subliniat potențialul algoritmilor de tip deep learning de a detecta precoce leziuni imagistice cu acuratețe de până la 90-95% și rolul sistemelor digitale în trierea rapidă a cazurilor critice, reducerea erorilor de diagnostic și compensarea deficitelor de personal. Dr. Nechifor precizează însă că AI trebuie folosit ca instrument de suport, iar decizia finală rămâne în responsabilitatea medicului.
De asemenea, medicina de precizie — în special testarea moleculară și profilarea genomică în oncologie — poate orienta terapii țintite și imunoterapii, dar în România accesul la astfel de investigații rămâne limitat. Rezistența la antimicrobiene a fost identificată la rândul ei ca o amenințare majoră, pentru care summitul a promovat programe stricte de Antibiotic Stewardship, testare rapidă și reglementări care să restricționeze prescripțiile empirice.
Implementarea acestor soluții cere investiții în infrastructură digitală, acces la investigații avansate, formare profesională și reguli clare privind protecția datelor și evaluarea rezultatelor prin studii și indicatori clinici. Mesajul transmis de la Boston: inovațiile prezentate trebuie transformate în politici publice pentru a îmbunătăți siguranța și eficiența îngrijirii în România.
Comentarii recente