De la Franța și Italia până în Belgia, Albania și Serbia, tinerii au ieșit în stradă din cauza scumpirilor, degradării școlilor şi a corupției. Nemulțumirile variază în fiecare țară, dar au în comun sentimentul că autoritățile nu răspund problemelor generației Z.
Manifestațiile au inclus mii de participanți, unele degenerând în violențe: în Franța au fost înregistrate jafuri ale unor magazine, iar forțele de ordine au folosit grenade asurzitoare și tunuri cu apă. Totodată, protestele studențești din Serbia au contribuit la schimbări politice recente.
Studenți și elevi din Bruxelles, Milano, Paris, Tirana sau Belgrad reclamă lipsa perspectivelor economice, dificultăți de acces la locuințe, reducerea calității educației şi distribuirea inegală a resurselor publice. Datele UE din 2025 arată că 40% dintre cei între 16 şi 30 de ani sunt preocupați de creșterea costului vieții, iar 92,7 milioane de persoane din UE erau expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.
Critici au fost adresate şi politicilor de alocare bugetară: în Franța, cheltuielile cu pensiile au crescut în perioada 2000–2023, în timp ce bugetul pentru educație a scăzut, conform unui raport guvernamental.
Observatori precum Grégoire Roos (Chatham House) spun că „contractul social” pare erodat, ceea ce explică, parțial, amploarea mobilizării. Provocarea pentru generația Z rămâne transformarea protestelor într-un proiect politic coerent şi în reforme concrete.
Comentarii recente