Încercările administrației Donald Trump de a folosi dependența militară și tehnologică a Europei drept pârghie de presiune ar putea produce efectul contrar, accelerând autonomia strategică a continentului, scrie The Times. Publicația descrie un „paradox amar”: supraputerea americană folosită frecvent împinge europenii să-și dezvolte rapid alternative proprii.
Europa rămâne dependentă în continuare de anumite sisteme americane — interceptoare Patriot, sateliţi de avertizare timpurie pentru lansări balistice şi reţele precum Starlink — dar statele europene grăbesc programe proprii. Printre măsuri se numără achiziţii şi dezvoltări pentru apărare antirachetă (SAMP/T NG, programul multinaţional FREYJA), cooperări pentru rachete interceptoare, dar şi extinderea capacităţilor spaţiale radar şi optice.
Publicaţia notează că Europa poate asigura deja o mare parte din sprijinul financiar şi din armamentul pentru Ucraina: UE a acordat un credit de 90 de miliarde de euro, iar activele ruseşti îngheţate se ridică la aproximativ 202 miliarde de euro. În plus, industria ucraineană de apărare devine tot mai relevantă — producţia de drone a crescut cu 370% anul acesta, iar rachete de croazieră precum Flamingo sunt mult mai ieftine decât Tomahawk.
Concluzia articolului este că presiunea politică funcţionează doar până când partea supusă găseşte alternative; întârzierile în livrări, problemele legate de Starshield sau deciziile Washingtonului de a atenua sancţiuni sporesc determinarea europeană de a nu mai depinde exclusiv de SUA. Astfel, folosirea repetată a influenţei americane poate eroda însăşi valoarea acesteia.
Comentarii recente