Incendiul de pe 14 septembrie 2026 de la platforma industrială Carfil din Brașov, atribuit de SRI unei rețele coordonate din Federația Rusă, relansează discuția despre campania constantă de presiune pe care Moscova o exercită pe teritoriul european. Analiști consultați de publicație subliniază că astfel de acțiuni urmăresc nu doar distrugeri punctuale, ci şi erodarea încrederii în instituţii şi generarea de costuri economice şi sociale pe termen lung.
Cătălin Done explică că obiectivul adversarilor este impunerea de cheltuieli continue pentru securitate şi adaptare: companiile şi operatorii de infrastructură recuperează pierderi, asigurătorii acoperă parţial daune, iar statul intervine când sunt afectate servicii esenţiale. El avertizează că, pe termen lung, strategia vizează slăbirea capacităţii de reacţie şi alimentarea neîncrederii publice în instituţii.
George Jiglău atrage atenţia că metodele de influenţă nu sunt noi, ci au fost amplificate după 2022, şi că operaţiunile pot include atât sabotaje fizice, cât şi interferenţe electorale. El menţionează cazuri din România şi nume de politicieni despre care există suspiciuni, dar face distincţie între nivelurile de probă documentate.
Dosarul legat de Brașov implică cetăţeni bieloruşi şi un ucrainean, urmăriţi de DIICOT; doi au fost arestaţi în Germania, iar pe numele celor trei au fost emise mandate europene de arestare. Ancheta arată că suspecţii vizau şi alte obiective din România şi din UE.
Analistii cer o abordare care nu se limitează la achiziţii militare, ci include protejarea economiei, a infrastructurii critice şi consolidarea încrederii în instituţii pentru a preveni transformarea incidentelor izolate în crize prelungite.
Comentarii recente