Atacuri în școli: între propunerile de pedepse mai dure și apelurile pentru prevenţie timpurie

În doar câteva zile, incidente violente produse în unități de învățământ – la Bistrița, Pitești și o situație semnalată la Timișoara – au readus în discuție siguranța școlilor şi răspunsul autorităților. Un elev de 13 ani a atacat o profesoară la Bistrița, un adolescent de 15 ani a folosit o macetă la Pitești, iar în Timișoara un elev de 13 ani a fost fotografiat cu un cuțit în clasă, imagine însoțită de un mesaj considerat intimidant.

Fiind sub pragul de 14 ani, copilul implicat la Bistrița nu poate răspunde penal conform legislaţiei actuale. Propuneri legislative depuse în 2026 de parlamentari – între care deputatul PSD Ștefan-Alexandru Băișanu şi senatorul AUR Corneliu Negru – vizează coborârea vârstei de răspundere penală la 12 ani pentru anumite infracțiuni sau extinderea răspunderii pentru minorii între 12 şi 16 ani.

Guvernul, printr-o şedinţă convocată de premierul Luca Niculescu, a anunţat măsuri care includ înăsprirea sancţiunilor pentru violenţa în spaţiul şcolar şi creşterea securităţii, însă detaliile de punere în practică nu sunt încă clare.

Specialişti în psihologie judiciară şi criminologie avertizează că soluţiile exclusiv penale sau securitare nu abordează cauzele profunde ale violenţei. Gabriela Groza şi criminologul Vlad Zaha susţin că intervenţiile timpurii, educaţia media, cooperarea dintre şcoală, familie şi servicii sociale şi sprijinul psihologic sunt esenţiale şi mai eficiente decât coborârea automatică a vârstei penale.

Investigaţii arată că şcoala din Bistrița făcea parte din programul Previsio al SRI, dar formarea ar fi pus accent pe terorismul islamist, cu discutarea mai redusă a mișcărilor legionare sau neonaziste, aspect relevant în contextul apreciării unor postări pro-Codreanu şi anti-romi.

Datele Ministerului Educaţiei arată o reducere a cazurilor raportate de violenţă în şcoli: 9.137 în anul şcolar 2024–2025, faţă de 18.793 în 2014–2015. Autorii raportului şi specialiştii pledează pentru combinaţii între măsuri de securitate, mecanisme de semnalare şi intervenţii preventive, nu doar pentru pedepse mai aspre.