O serie de evenimente politice din ultimele luni în Balcani a generat ironii şi dezbateri pe reţelele sociale, după ce în câteva state au ajuns în funcţii publice persoane care, privite împreună, ilustrează transformări neobişnuite pentru regiune.
La 7 octombrie, Kosovo l-a învestit pe Justina Shiroka-Pula, economistă şi fostă ministră a Economiei, ca preşedintă. Kosovo are circa 1,6 milioane de locuitori, peste 90% declarându-se musulmani; Shiroka-Pula este catolică şi a promis că va reprezenta toţi cetăţenii, indiferent de apartenenţă politică, etnică sau socială.
În Serbia, Ana Brnabić — fosta prim-ministră care şi-a declarat public orientarea homosexuală — a preluat interimar atribuţiile de preşedinte la 28 septembrie, după demisia lui Aleksandar Vučić, pentru o perioadă de maximum 90 de zile.
Rezultatele preliminare ale alegerilor din Bosnia şi Herţegovina, la 4 octombrie, indică că două dintre cele trei locuri din Preşedinţie vor fi ocupate de femei: Željka Cvijanović (reprezentanta sârbilor) şi Darijana Filipović (reprezentanta croaţilor), alături de Denis Bećirović, reprezentantul bosniacilor.
La Tirana, primarul Erion Veliaj, aflat în arest preventiv din februarie 2025 în dosar de corupţie şi infracţiuni financiare, a difuzat pe Instagram un clip de circa patru minute în care un avatar generat cu inteligenţă artificială îi reproduce imaginea şi vocea, afirmând că este „ţinut ostatic” de 20 de luni.
Reacţiile online au variat de la umor la scepticism: unii internauţi susţin că prezenţa femeilor sau a reprezentanţilor minorităţilor în funcţii superioare nu echivalează neapărat cu progres social, alţii văd în aceste cazuri semne ale unor schimbări, reale sau simbolice, în peisajul politic al regiunii.
Comentarii recente