Atacurile rusești asupra Kievului, până acum în special nocturne, au devenit tot mai frecvente și în timpul zilei, iar viața cotidiană a capitalei se schimbă profund. Din august, campania cu drone şi rachete a intensificat sirenele, intervențiile apărării antiaeriene și exploziile care întrerup activitățile zilnice.
La sfârșitul lui septembrie şi începutul lui octombrie au fost perioade deosebit de violente: pe 25 septembrie o dronă a lovit un bloc din districtul Pecerski, ucigând un băiat de 14 ani; pe 28 septembrie atacurile au vizat centrul orașului, soldându‑se cu două decese și 26 de răniți, iar o clădire a Academiei Naționale de Științe a luat foc.
Între 25 septembrie și 2 octombrie, potrivit unei centralizări Kyiv Independent pe baza datelor oficiale, cel puțin 16 persoane au murit și peste 100 au fost rănite în Kiev și în zonele învecinate. Infrastructura energetică a fost lovită repetat, provocând întreruperi de electricitate în plină toamnă.
Sociologii observă schimbări în starea locuitorilor: sănătatea, veniturile și locuințele sunt afectate, iar atitudinea generală e dominată de anxietate și incertitudine, nu de panică. Oleksii Antipovici (Rating Group) estimează că, din anumite puncte de vedere, Kievul poate fi considerat similar unei regiuni de pe front.
Sondaje înainte de valul recent arătau un sprijin ridicat pentru continuarea rezistenței chiar dacă iarna ar aduce pene de curent şi lipsă de utilități; rămâne însă necunoscut cum vor evolua opiniile după intensificarea atacurilor.
Pentru mulți locuitori, a rămâne în Kiev înseamnă adaptare la noua normalitate: unii pleacă temporar, alții își schimbă obiceiurile zilnice, în timp ce orașul, acoperit uneori de fum şi ceață, pare epuizat înainte de sosirea iernii.
Comentarii recente