Astmul sever și bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) sunt afecțiuni respiratorii cronice care afectează semnificativ calitatea vieții și generează costuri importante pentru sistemul medical. În România, aproximativ 1 milion de persoane trăiesc cu astm, iar între 4% și 10% dintre ele au forme severe. Simptomele — dispnee frecventă, respirație șuierătoare, tuse și constricție toracică — reduc capacitatea de muncă, perturbă somnul și cresc riscul de spitalizări.
Diagnosticul tardiv, accesul întârziat la terapii moderne și utilizarea excesivă a corticosteroizilor orali (CSO) contribuie la complicații și efecte adverse, subliniind necesitatea unui management personalizat conform ghidurilor internaționale. Respectarea tratamentului prescris și reevaluarea planului terapeutic când acesta nu mai funcționează sunt esențiale pentru prevenirea crizelor și limitarea efectelor pe termen lung.
BPOC afectează la nivel global circa 392 de milioane de persoane și este a treia cauză principală de deces, cu aproximativ 3 milioane de decese anual. În România, prevalența diagnosticată este de aproximativ 8,3% din populație; 74% dintre cei diagnosticați sunt pensionari. Exacerbările acute cresc semnificativ riscurile: infarctul miocardic este de două ori mai probabil în primele cinci zile după o exacerb
are moderată, iar o singură exacerbare moderată a fost asociată cu o creștere cu 17% a riscului de deces; două exacerbări moderate într-un an cresc riscul de deces cu 80%. Diagnosticul precoce, monitorizarea prin spirometrie și implicarea medicului de familie în depistare sunt măsuri-cheie pentru reducerea timpului până la tratament. Optimizarea accesului la terapii recomandate de ghiduri poate diminua exacerbările, spitalizările și povara asupra sistemului de sănătate.
Ghiduri relevante: GOLD Report și Global Initiative for Asthma (GINA).
Comentarii recente