S&P urmează să anunţe pe 2 octombrie o nouă evaluare a României, aflată în prezent la nivelul BBB-, ultima treaptă din categoria investment grade. Analiştii avertizează că o retrogradare ar putea majora costurile de finanţare ale statului şi, treptat, ale companiilor şi populaţiei, însă efectele nu se transmit instantaneu către ratele bancare.
Finanţele publice şi dobânzile: În primele șapte luni din 2026, statul a plătit 40,12 miliarde de lei pentru dobânzi, cu 26,5% mai mult decât în 2025. Deficitul bugetar în aceeaşi perioadă a fost de 48,08 miliarde de lei (2,34% din PIB), faţă de 76,44 miliarde lei (3,99% din PIB) în 2025. Creşterea costului împrumuturilor pune presiune pe buget, reducând spaţiul pentru alte cheltuieli.
Ce spun analiştii: Silviu Gresoi subliniază vulnerabilitatea poziţiei României la limita inferioară a investment grade. Adrian Negrescu arată că statul se finanţează constant prin împrumuturi şi că aceste costuri au crescut recent: la începutul lunii titlurile pe 10 ani aveau randament de 7,09%, iar la licitaţii ulterioare dobânzile au urcat la 7,42%, cu subscrieri mai reduse.
Transmiterea către populaţie: Economistul Claudiu Trandafir explică că legătura dintre rating şi rata unui credit este indirectă: un rating mai slab creşte preţul riscului la nivel macro, ceea ce, în timp, poate ridica costul finanţării băncilor şi, implicit, dobânzile pentru clienţi. Totuşi, majorarea ratelor nu ar fi automată a doua zi după o retrogradare; contează şi BNR, inflaţia, lichiditatea şi indicii de referinţă pentru credite.
Scenarii şi riscuri: O coborâre sub investment grade ar putea determina investitorii să ceară prime de risc mai mari şi, în unele scenarii, vânzări de titluri (în cazul în care fonduri sunt obligate să elimine active sub un anumit rating), ceea ce ar duce la creşteri rapide ale randamentelor, deprecierea leului şi presiuni suplimentare bugetare.
În concluzie, decizia S&P din 2 octombrie contează pentru direcţia costului finanţării pe termen mediu, dar efectele asupra creditelor şi investiţiilor depind de reacţia pieţelor, de celelalte agenţii de rating şi de capacitatea politică a autorităţilor de a menţine disciplina fiscală.
Comentarii recente