Scumpirea petrolului nu rămâne doar la nivelul prețului plătit de șoferi la benzinărie. România, importator important de produse petroliere, resimte impactul prin creșterea costurilor de transport, agricultură, distribuție și industrie, care se transmit parțial în prețurile bunurilor și serviciilor.
Piața a fost extrem de volatilă în 2026: cotațiile Brent au urcat de la circa 72 dolari pe baril la peste 118 dolari și au oscilat în acest interval în trimestrele următoare. La pompă, efectele au fost vizibile: pe 25 septembrie, motorina standard a depășit 11 lei/litru la OMV (11,05 lei) și a ajuns la 10,99 lei la Petrom, față de o medie de 8,27 lei la sfârșitul lunii februarie.
Transportul este primul canal de transmitere: cheltuiala cu motorina influențează costul livrării fiecărui produs. Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri estimează că transportul rutier reprezintă în medie aproximativ 2,6% din prețul final al produselor, iar o majorare de 25% a prețului motorinei poate mări costurile de transport cu circa 10%.
Volatilitatea prețurilor pune presiune suplimentară asupra companiilor cu contracte pe termen lung: un preț în creștere rapidă nu poate fi bugetat ușor și erodează capitalul de lucru, mai ales când termenul mediu de încasare în România depășește 140 de zile. Pentru flote mari, diferențele de preț la motorină pot însemna sute de mii de lei anual.
Deficitul comercial la țiței și produse petroliere rafinate a crescut, în primele șase luni din 2026, la circa 2,524 miliarde euro, față de 1,783 miliarde euro în aceeași perioadă din 2025. Scăderea producției interne de țiței (−8,3% în primul trimestru) a amplificat dependența de importuri de produse finite.
Costurile de transport maritim și de asigurare au crescut semnificativ din cauza riscurilor în Strâmtoarea Ormuz: primele de asigurare au urcat de la aproximativ 0,125% la 2,5–5% în perioada de vârf și s-au stabilizat ulterior în jur de 1%, afectând prețul final al produselor importate.
Pe scurt, un petrol scump generează presiuni succesive: costuri mai mari pentru companii, comprimarea marjelor, tarife de transport ridicate și, în final, creșterea prețurilor pentru consumatori, influențând inflația și deficitul comercial. Măsuri precum susținerea producției interne, funcționarea rafinăriilor, gestionarea stocurilor și contractele pe termen lung pot reduce vulnerabilitatea economiei.
Comentarii recente