România se confruntă cu creșteri importante ale preţurilor la gaze — estimări arată o majorare de circa 40% în perioada următoare — iar o ofertă pentru gaze lichefiate din Statele Unite, intermediată de compania greacă Atlantic – See LNG Trade în decembrie 2025, a fost respinsă de Romgaz din motive legate de costuri şi riscuri financiare.
Dezbaterile au devenit politice, cu intervenţii precum cea a fostului ministru al Energiei, Bogdan Ivan, care susţine că oferta americană era competitivă. În paralel, a apărut şi controversa legată de declaraţiile ambasadoarei americane la Atena, Kimberly Guilfoyle, ceea ce a amplificat atenţia publică asupra subiectului.
Economistul Christian Năsulea explică că decizia Romgaz reflectă o protejare a marjelor de profit ale companiei: importurile suplimentare reduc preţurile pe piaţă şi pot diminua veniturile producătorilor interni. El aminteşte şi obligaţiile statului legate de plafonarea unor preţuri la circa 24 euro/MWh pentru anumite categorii de consumatori, în timp ce oferta pentru gazul din Neptun Deep este evaluată la aproximativ 48 euro pe unitate.
Năsulea subliniază incertitudinile legate de cifre şi de contextul internaţional — o criză a gazului generată de tensiunile din Orientul Mijlociu influenţează preţurile — şi atrage atenţia că, fără surse alternative viabile şi investiţii majore în capacităţi regenerabile, starea actuală a mixului energetic nu permite înlocuirea gazului pe termen apropiat.
Concluzia economistului este că poziţia Romgaz este conformă logicii comerciale a unei companii care urmăreşte profitabilitatea, însă aceasta contravine interesului consumatorilor care ar beneficia de surse şi preţuri mai competitive. Soluţia, spune el, constă în diversificare şi investiţii de amploare în alternative energetice.
Comentarii recente